Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Viorel Aurelian Moldoveanu
Viorel Aurelian Moldoveanu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Apreciez intervenţiile colegilor noştri, dar ştim bine prin celebra ordonanţă dată din 2009 nu s-a ţinut cont absolut nici de încasarea sau de pierderea, mai bine, sau de reducerea colectării TVA-ului, nici de reducerea colectării accizei. Dacă în 2009 statul avea 100 de milioane pe an, acum mai are 1 milion pe an din TVA. Iar la băuturile intermediare, dacă statul avea 25,4 milioane, acum mai avem 2,9 milioane. Iar la acciză, din 44 de milioane mai avem 4 milioane de lei pe an. Aceasta o dată. Din alt punct de vedere, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, deşi suntem o ţară europeană, nu ţinem cont nici de Directiva 92 a Comisiei Europene, nici de Regulamentul nr. 160/1991 al Comisiei Europene, care reglementează foarte clar ce înseamnă BFL şi ce înseamnă băutură intermediară. Eu cred poate, prin alinierea la procedura europeană, sunt anumite interese care sunt lezate în sală, dar eu nu doresc altceva decât aliniem şi legislaţia românească la legislaţia europeană. Practic, prin amendamentele pe care le-am introdus, nu fac altceva decât şi România devină o ţară a normalităţii, o ţară europeană, pentru acolo unde vedem acciza pe vin, atât vedem şi acciza pe băutură intermediară şi băutură fermentată. Iar exemplele nu sunt prea puţine, sunt o multitudine de exemple. Toţi producătorii de vin din Europa au taxă zero, au acciză zero la vin, acciză zero la BFL. Numai în România este cu totul anapoda, pentru încă protejăm interese. mulţumesc.
24 Apr 2012  Sursa: stenograme parlament
2.
: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la modul cum sunt cheltuite fondurile Ministerului Afacerilor Externe în străinătate şi de ce într-o perioadă de criză ambasadele şi consulatele nu găsesc o cale mai bună de a reduce cheltuielile prin renegocierea chiriilor atât a sediilor misiunilor diplomatice, respectiv ambasade şi consulate, de ce în cazul unui refuz de reducere a chiriilor nu facem o revocare a acestora şi de ce încă pe timp de criză ambasadorii noştri stau în vile de zeci de mii de euro, în timp ce colegi de-ai dânşilor sunt trimişi acasă, iar românii din străinătate, din lipsă de personal, trebuie stea la cozi interminabile în faţa consulatelor şi ambasadelor dând o imagine destul de proastă, o imagine pe care deja o avem şifonată în extern, pentru nicio ţară nu-şi tratează cetăţenii prin cozi, prin sfidare, şi spunându-le acestora trebuie le ofere un personal insuficient, pentru banii sunt ţinuţi într-o nebuloasă totală. Aceşti bani, în loc fie publici, fie foarte bine evidenţiaţi într-un sistem contabil al lui MAE, despre aceşti bani se spune decât s-au cheltuit, sunt insuficienţi. Sunt insuficienţi pentru a angaja personal, sunt insuficienţi pentru a elibera documentele la timp. Dar sunt destul de suficienţi pentru a ne reînnoi maşinile în fiecare an, sunt suficienţi pentru ca tot personalul diplomatic beneficieze de apartamente de sute de metri şi cheltuielile pentru o misiune diplomatică ajungă la sute de mii de euro într-un an, într-un an de criză, într-un an în care românii au de suferit, într-un an în care românii trimit bani acasă, destul de puţini, dar care totuşi au curajul mai spună "cred merităm mai mult". cred putem şi noi ajutăm misiunile diplomatice, pentru şi din rândul nostru, sau şi în rândul nostru sunt oameni care au o pregătire profesională, au studii superioare şi pot pune umărul la ambasade, la consulate pe bani mai puţin, fapt care ar duce şi aici la costuri mult mai mici, fapt care ar duce şi aici la o reducere a cheltuielilor din bugetul MAE. MAE este în continuare nepăsător. Nu ia în seamă nici propunerile românilor de a veni în sprijinul ambasadelor prin aportul lor propriu, nu ia în calcul nici ne aflăm într-o perioadă de criză, MAE nu ia în calcul nimic. MAE, în schimb, cere bani. Cere bani pentru misiunile noastre diplomatice din ţări exotice, din ţări din Africa, şi reduce personalul cu o puternică nonşalanţă în ţări precum Spania, Italia, Franţa, unde personalul este insuficient. rog, stimaţi colegi, ca aceste cheltuieli facem devină transparente, exact cum sunt şi cheltuielile noastre la Camera Deputaţilor, cum orice instituţie publică îşi analizează şi îşi publică cheltuielile, rugăm ca şi MAE dea dovadă de aceeaşi transparenţă şi reprezinte cheltuielile pe fiecare ambasadă, pe fiecare consulat, astfel încât vedem şi noi cât cheltuieşte România cu fiecare membru al diplomaţiei noastre. Mulţumesc.
22 Sep 2009  Sursa: stenograme parlament
3.
: În luna iunie românii vor fi chemaţi la urne -i aleagă pe politicienii, fie ei independenţi sau membri de partid, care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Este misiunea noastră le explicăm românilor de ce pe 7 iunie trebuie meargă la vot, pună ştampila pe numele celor care în următorii 5 ani vor acţiona în numele României în Parlamentul European. Misiunea nu este deloc uşoară, în condiţiile în care criza economică îşi pune tot mai mult amprenta pe traiul de zi cu zi al românului, iar dezinteresul conaţionalilor noştri pentru alegeri este binecunoscut. Potrivit datelor ultimului Eurobarometru, realizat în decembrie 2008, la nivelul României, doar 19% dintre cetăţenii cu drept de vot sunt informaţi cu privire la organizarea alegerilor europarlamentare din iunie 2009. În acelaşi timp, doar 20% dintre români declară vor vota la europarlamentare, procent care situează ţara noastră pe locul 21 din cele 27 de state membre Uniunii Europene. rog, dragi colegi, ca prioritară fie explicarea actului electoral atunci când ne deplasăm în colegiul în care am fost aleşi. Fiecare vot contează în raport cu imaginea României în Europa. Cei pe care îi vom trimite în Parlamentul European se vor alătura deputaţilor din celelalte ţări şi împreună vor influenţa destinul milioanelor de concetăţeni europeni. Deciziile care se iau la Bruxelles se răsfrâng asupra traiului nostru de zi cu zi, iar cuvântul celor 33 de europarlamentari români poate şi trebuie aibă consistenţă şi doar prezenţa la vot va decide asta. Pe 7 iunie avem nevoie de un singur câştigător, România. Aspiraţiile românilor, care de mai bine de 20 de ani îşi doresc un trai mai bun, trebuie se concretizeze într-o legislaţie europeană, legislaţie de care beneficiază şi ţara noastră, graţie politicienilor pe care îi vom desemna prin vot. Este şansa noastră demonstrăm merităm statutul de membru al Uniunii Europene, România are politicieni legitimaţi de votul şi de încrederea românilor, beneficiind în mod direct de deciziile adoptate.
28 Apr 2009  Sursa: stenograme parlament
4.
: În declaraţia mea politică de astăzi am prezint motivele milioanelor de români din diaspora care susţin trecerea Departamentului pentru Relaţia Românilor de Pretutindeni de la MAE în subordinea primului-ministru. Au fugit din România de regimul comunist, s-au născut pe teritorii româneşti aflate sub dominaţie străină sau împinşi de lipsurile financiare au emigrat, părăsindu-şi familia şi ţara. Sunt românii care formează comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. Odată cu revoluţia din 1989, destinul nemilos care le-a ţinut departe de ţară pe milioanele de români din diaspora părea se luminează, iar Dumnezeu le zâmbeşte românilor. Clasa politică înţelegea importanţa comunităţilor româneşti din străinătate pentru viaţa economică şi politică din România şi în ianuarie 1999 înfiinţa Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare. Instituţia nou formată urma asigure păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor ţării. Concomitent cu înfiinţarea acestei instituţii, în câteva ministere au fost organizate structuri de specialitate privind raporturile cu diaspora. Ceea ce la început părea a fi renaşterea şi îmbunătăţirea relaţiilor României cu cetăţenii ei din străinătate s-a dovedit a fi în timp o situaţie pe care fostele guverne cu greu au gestionat-o. Problemele românilor din afara graniţelor ţării s-au dovedit a fi mult mai apăsătoare şi complexe decât au calculat iniţial foştii guvernanţi, care au mutat DRRH-ul de la o instituţie la alta, sperând vor găsi formula corectă pentru a conduce această structură. Ce a urmat ne-a dovedit contrariul. Iniţial activitatea DRRH a fost coordonată de Guvern, dar în scurt timp a trecut în subordinea Ministerului Informaţiilor Publice, urmând ca în 2003 revină în subordinea primului-ministru, cu denumirea - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În această situaţie, lucrurile păreau intre pe un făgaş normal. Bucuria românilor a fost însă de scurtă durată. În 2005, Guvernul Tăriceanu hotărăşte treacă DRP în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Comunităţile de români sunt contrariate de această decizie, dar strigătul lor de nemulţumire a fost ignorat de guvernul Tăriceanu. În aceste condiţii, misiunea DRRP cu greu se poate realiza. Birocraţia îi taie avântul. În umbra MAE, DRRP a ajuns un simplu departament, motiv pentru care finanţarea proiectelor a fost încetinită şi chiar sistată pentru o bună perioadă de timp. Dezinteresul fostei guvernări pentru românii de pretutindeni s-a văzut în bugetul alocat DRRP. În 2007, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a avut un buget de 20 de milioane de RON, în timp ce în 2008 acesta a fost redus la jumătate, din care o altă jumătate au fost datorii plătite în contul lui 2007. În aceste condiţii, în 2008 DRRP a dispus de cel mult 1,5 milioane euro. În ciuda crizei financiare, actualul guvern a reuşit aloce un buget mai mare pentru DRRP. Sunt fonduri insuficiente pentru susţinerea acţiunilor românilor de pretutindeni, dar sunt mai mulţi bani decât a alocat fosta guvernare. În subordinea MAE, românii din afara graniţelor ţării se plâng nu ştiu cu exactitate care îi sunt atribuţiile DRRP-ului. Unde este competenţa MAE şi unde începe cea a DRRP în derularea programelor pentru românii de pretutindeni? Iată de ce DRRP trebuie revină în subordinea primului- ministru, devină o instituţie puternică, eficientă şi capabilă multiplice contactele între organizaţiile comunităţilor de români şi instituţiile statului român şi totodată aprofundeze relaţiile bilaterale dintre statele în care trăiesc şi România. Le-o datorăm milioanelor de români din afara ţării, celor care au promovat valorile şi cultura poporului nostru, care au susţinut financiar economia ţării.
22 Apr 2009  Sursa: stenograme parlament
5.
: Am încep declaraţia politică de astăzi cu o întrebare: Cât timp vor mai fi sfidaţi românii din străinătate de funcţionarii din ambasade şi din consulate ? Este întrebarea la care mii de români caută răspuns, dezamăgiţi acest domeniu, care este unul al elitelor, a ajuns fie pătat şi transformat de o parte dintre cei prinşi poate fără voia lor sau din întâmplare în acest sistem, într-o branşă în care ignoranţa este tot mai prezentă, din păcate nu şi virtutea.Şi spun asta gândindu- la tabloul deprimant pe care mi l-au descris românii din străinătate în sutele de mail-uri pe care mi le-au trimis.Telefoane care sună ore în şir, dar nimeni nu răspunde, liste cu programări făcute de pe o zi pe alta, cozi interminabile şi funcţionari care aruncă în silă câte un răspuns la întrebările disperate ale românilor care, dezgustaţi de această situaţie intolerabilă, nu mai au putere riposteze.Aceasta este imaginea dezolantă din multe reprezentanţe diplomatice româneşti.Adică din acele instituţii care ar trebui fie casele românilor plecaţi peste hotare, ale românilor care trimit milioane de euro în ţară, bani din care sunt plătiţi inclusiv reprezentanţii corpului diplomatic.Prin atitudinea lor, aceşti funcţionari ignoră propriul regulament. La Capitolul I, articolul 1 din Regulamentul Consular se precizează: "Activitatea consulară are drept scop acordarea de asistenţă şi protecţie pentru apărarea în străinătate a drepturilor, intereselor statului român, cetăţenilor români".În acelaşi Regulament, la Capitolul II, articolul 15 este stipulat: "Funcţionarul consular va acţiona pentru apărarea drepturilor şi intereselor patrimoniale ale statului român şi ale cetăţenilor săi", iar la articolul 3, litera b) din Convenţia de la Viena cu privire la Relaţiile Diplomatice, din 1961, se precizează "Funcţia misiunii diplomatice este ocrotească în statul acreditat interesele statului acreditant - adică ale României - şi ale cetăţenilor săi, în limitele admise de dreptul internaţional".În multe ambasade şi consulate aceste reguli au rămas doar pe hârtie.În realitate, o parte dintre funcţionarii reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate calcă în picioare onoarea românilor din diaspora.În România anului 2009, când funcţionarul corpului diplomatic nu mai reprezintă doar România, ci şi Uniunea Europeană, constatăm cu amărăciune mulţi dintre aceşti funcţionari nu şi-au înţeles misiunea.România i-a delegat lupte pentru cetăţenii ei, nu-i lase fără apărare, oriunde s-ar afla aceştia, şi nu -i trateze cu dezinteres.Societatea a evoluat şi odată cu ea şi diplomaţia.Am trecut de la epistole purtate de solii, la scrisorile electronice.Mai puţin funcţionarii misiunilor diplomatice, situaţie care-i determină pe români se întrebe: De ce îşi postează adrese de mail pe site, dacă oricum nu răspund? O fi de vină programul de lucru scurt sau volumul mare de muncă? Sau au uitat parola?, cea a respectului, pentru aroganţa unora dintre aceşti funcţionari la adresa românilor este revoltătoare şi face notă discordantă cu funcţia nobilă pe care o deţin.De ce se întâmplă toate acestea? Pentru avem încă ambasadori şi consuli fără studii diplomatice sau numiţi pe criterii politice.În acest domeniu de activitate, mai mult ca în orice alt loc, nepotismul şi influenţa politicului nu au ce căuta.Funcţionarii diplomatici şi consulari sunt în slujba cetăţeanului, iar cei care nu înţeleg asta şi continuă vadă diplomaţia ca pe o ştiinţă abstractă trebuie părăsească sistemul înainte ca li se ceară asta.Competenţa profesională, promptitudinea şi respectul faţă de cetăţean, acestea sunt principalele calităţi pe care trebuie le aibă orice funcţionar diplomatic, iar ambasadele şi consulatele trebuie devină casele românilor din diaspora.Diplomaţia este cartea de vizită a României în străinătate şi este imperios necesar -i îmbunătăţim imaginea şi -i oferim un suflu nou.
17 Mar 2009  Sursa: stenograme parlament
6.
: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la imaginea României prejudiciată de o anchetă făcută fără profesionalism. Săptămâni la rând, o parte din presa italiană a uitat, se pare, are o misiune nobilă, trebuie informeze şi nu dezinformeze, fie obiectivă şi nu denigratoare. Avidă după rating, s-a aliat cu anumiţi politicieni, care au crezut denigrându-i pe români îşi vor face imagine şi vor câştiga voturi. Au ajuns nu mai ţină cont prin afirmaţiile domniilor lor îi nedreptăţesc pe românii care muncesc în Italia şi nedreptăţesc o ţară întreagă, România. Ministrul italian pentru reforme, Roberto Calderoli, a propus castrarea violatorilor români, şi tot el cere închiderea graniţelor pentru români. Senatorul Piergiorgio Stiffoni ne-a etichetat şi dânsul: "specializarea românilor - violul". Situaţia din Peninsulă s-a agravat după ce în seara de 14 februarie 2009, la Roma, doi conaţionali erau acuzaţi ca au violat o fetiţă de 14 ani. Fără o anchetă serioasă s-a ajuns repede la concluzia cei doi români sunt vinovaţi. Atunci, furia poporului italian s-a răsfrânt şi asupra românilor care muncesc cinstit în Italia. Conaţionalii noştri au ajuns fie fugăriţi, bătuţi şi jigniţi doar pentru erau români. Sunt de acord ca orice persoană care comite o fărădelege, indiferent este român sau italian, suporte rigorile legii. Anchetatorii celor doi români, presupuşii făptuitori ai violului din 14 februarie, ne-au demonstrat s-au grăbit. Au pronunţat verdictul înainte ca probele demonstreze ei sunt vinovaţii. Cei care erau atât de siguri românii sunt violatori, acum au amuţit. Probele ADN prelevate în acest caz au ieşit negative. Carabinierii care la începutul anchetei erau atât de siguri de saliva lăsată pe mucurile de ţigară fumate în cursul agresării adolescenţei de 14 ani în parcul Cataffarella de Roma acum spun corespund profilului genetic al unor bărbaţi adulţi, se pare, tot din Europa de Est, despre care se consideră sunt tot de cetăţenie română, spun poliţiştii italieni, cu o reală bâlbâială. Oare cum este posibil, domnilor, ca probele arate naţionalitatea infractorului? Presupuşii infractori au fost declaraţi vinovaţi, înainte ca probele demonstreze asta, iar situaţia a degenerat într-un val de reacţii xenofobe, îndreptat asupra românilor care munceau în Peninsulă, care au contribuit la ridicarea economiei şi p.i.b.-ului Italiei. Acum, autorităţile italiene spun poate fi o greşeală, o greşeală care a aruncat România într-o mocirlă, care a nedreptăţit nu doi oameni, ci o naţiune întreagă, şi a fost la un pas distrugă relaţia de prietenie dintre România şi Italia, o relaţie bazată pe o tradiţie de istorie şi cultură comună. În aceste condiţii, intensificarea relaţiilor cu autorităţile italiene este imperios de necesară. Colaborând, putem evita apariţia unor noi astfel de cazuri. Această greşeală, stimaţi colegi, trebuie îndreptată. asigur România nu va rămâne depozitara atacurilor nedrepte asupra imaginii sale şi va acţiona ori de câte ori va fi nevoie. Asemenea greşeli comise de cei care "împart dreptatea" nu trebuie se mai repete. România este ţară europeană, cu cetăţeni europeni, este în permanenţă deschisă spre dialog, dar nu va accepta niciodată -i fie nedreptăţită şi ştirbită demnitatea şi onoarea. mulţumesc, doamna preşedintă.
10 Mar 2009  Sursa: stenograme parlament
7.
: Declaraţia mea de astăzi se referă la "Situaţia învăţământului românesc din diaspora". De 19 ani, învăţământul este o prioritate naţională, uităm însă de învăţământul din diaspora. Educaţia continuă fie un subiect sensibil pentru românii din străinătate. Recunoaşterea diplomelor este încă o problemă şi întreb şi întreb, stimaţi colegi, cum sprijină statul nostru diaspora românească în acest domeniu atât de important, educaţia? Până acum, guvernele anterioare nu au făcut nimic. Şi-au amintit de românii noştri din diaspora doar atunci când trimiteau bani în ţară, dar când a fost vorba -i sprijine, nu le-au mai auzit strigătul de ajutor. Guvernul Tăriceanu le-a întors spatele. În Spania, sute de profesori au urmat pe banii lor cursuri de limbă şi cultură românească, dar nici până astăzi aceste cursuri nu au început. Profesorii au cerut sprijinul cadrelor didactice spaniole care au fost dispuse se întâlnească şi demareze acest proiect, dar oficialii români de la Ambasadă au amânat discuţiile. Pentru un motiv ridicol. Un român din delegaţie s-a îmbolnăvit. Şi ne întrebam de ce au atitudinea pe care au oficialii străini faţă de noi? Românii se plâng, pe bună dreptate, sunt umiliţi de birocraţia tipic românească şi de nepăsarea funcţionarilor din ambasade şi consulate. Copiii românilor, peste optzeci de mii numai în regiunea Castellon, sunt privaţi de dreptul de a studia limba română. Fostul guvern i-a pus inutil pe drumuri. Profesorii au mers la curs, la Madrid, pe banii lor au făcut publicitate printre conaţionali -şi trimită copiii la curs. În luna iunie 2008, profesorii au primit şi repartizările pe posturi, dar când înceapă cursul, Guvernul Tăriceanu i-a uitat. Probabil a fost mai preocupat de alegerile din noiembrie şi nu i-a mai păsat zeci de profesori şi sute de copii aşteptau 1 octombrie 2008 înceapă cursul de limbă română. Profesorii mărturisesc acum în timpul campaniei, domnul Petre Roman s-a întâlnit cu aceşti români şi cu prefectul Valenciei, domnul Francisco Camps. Liberalul Roman le-a promis românilor va milita pentru ei, dar cum la finalul alegerilor domnul Roman a constatat românii nu i-au dat votul, nici el şi nici PNL-ul nu şi-au mai amintit de promisiune. Profesorii mi-au mărturisit au renunţat la locurile lor de muncă meargă la cursuri pentru a fi pregătiţi le predea copiilor, iar acum au rămas pe drumuri. Fostul guvern i-a amăgit şi i-a minţit cu această ofertă, iar acum aceşti români au ajuns trăiască de pe o zi pe alta. Părtinitoare la minciuna acestuia a fost şi Ambasada României în Spania. În concluzie, stimaţi colegi, este timpul ca Ministerul de Externe şi cel al Educaţiei, Cercetării şi Inovării -şi repoziţioneze atitudinea faţă de învăţământul românesc din diaspora. Este timpul ca diplomaţia românească ia atitudine, -şi apere cetăţenii. Dacă noi nu facem nimic pentru românii noştri, nu ne mai întrebăm de ce în urmă cu 15 ani presa franceză ne cataloga ţigani, acum italienii ne spun suntem un popor de ţigani, elveţienii ne numesc ciori şi corbi. nu ne mire ca presa italiană sau cea spaniolă relatează doar cazuri cu români care fură şi violează.
24 Feb 2009  Sursa: stenograme parlament
8.
: Mulţumesc, doamna preşedintă. (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, William Gabriel Brînză, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.43, pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, Colegiul uninominal nr.1, "Jur credinţă patriei mele România. Jur respect Constituţia şi legile ţării. Jur apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur -mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)
22 Dec 2008  Sursa: stenograme parlament
9.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare este legată de contractul de vânzare-cumpărare între SC Parc Industrial Ploieşti şi Baumeister, având ca obiect terenul în suprafaţă de 30 de hectare din patrimoniul SC Ploieşti Industrial Parc, nelegalitatea decurgând din încălcarea legii nr.134/2000. Ulterior, după numai o zi, firma privată SC Baumaister a revândut terenul dobândit de la SC Ploieşti Industrial Parc, către altă societate comercială la un preţ considerabil, de două ori mai mare decât preţul de achiziţie, obţinând astfel un profit uriaş, egal în cuantum cu prejudiciul creat în această tranzacţie de SC Ploieşti Industrial Parc, implicit Consiliul judeţean Prahova. Întrebări: Era îndrituită S.C. Industrial Parc vândă terenul în suprafaţă de 30 de hectare, aportat la capitalul său social de către Consiliul judeţean, de vreme ce legea prevede în mod expres contrariul? Se putea efectua înstrăinarea, vânzarea terenului respectiv prin negociere directă? De ce a vândut SC Ploieşti Industrial Parc către SC Baumeister SRL prin negociere directă, deşi cu mult timp înainte a fost înregistrată cererea de cumpărare din partea SC Kaufland SA? De ce a fost nevoit SC Kaufland SA cumpere de la Baummeister SRL terenul la un preţ dublu sau chiar triplu, contractul de vânzare-cumpărare SC Ploieşti Industrial Parc - SC Baumeister SRL a fost ţinut ascuns de ochii presei şi a celor care vor afle adevărul, mult timp? Menţionez această tranzacţie a fost încheiată cu buna ştiinţă a preşedintelui Consiliului judeţean Prahova, domnul Serghei Anghel, care a emis hotărârea nr. 28/28 februarie 2005, în cuprinsul căreia îşi acordul pentru vânzarea respectivului teren. rog analizaţi această situaţie şi dacă veţi considera, apelaţi la instituţiile de control în vederea efectuării unor anchete pentru lămurirea acestor nereguli şi abateri comise de SC Industrial Parc, cu acordul preşedintelui Consiliului judeţean. Interpelare adresată către Comisia de abuzuri, domnului preşedinte Valer Dorneanu. O a doua interpelare, foarte scurtă, domnule preşedinte. Obiectul interpelării: situaţia elevilor şi studenţilor care studiază în cadrul formei de învăţământ "cu taxă". Interpelare adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, domnul ministru Mihail Hărdău. Stimate domnule ministru, În cazul grevei profesorilor se impune, în principal, recuperarea cursurilor neefectuate, după un program care va fi stabilit astfel încât nu existe reţineri salariale pentru profesori, mai ales în contextul sărbătorilor de iarnă care urmează. Totuşi, în situaţia în care, pentru perioada în care s-au aflat în grevă faţă de profesori se va lua măsura reţinerii din salariu, s-ar impune, din considerente de echitate, ca elevii şi studenţii care studiază în cadrul formei de învăţământ "cu taxă" fie scutiţi de plata taxelor universitare/şcolare, după caz. Această soluţie se impune întrucât neefectuarea cursurilor datorate grevei cadrelor didactice nu poate fi imputată studenţilor şi elevilor respectivi, iar taxele încasate ar fi lipsite de cauză. Domnule preşedinte, cele două din 10 pe care le-am avut.
05 Dec 2005  Sursa: stenograme parlament
10.
: accept scuzele, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Domnule ministru, mulţumesc mi-aţi dat cuvântul, mulţumesc, stimaţi invitaţi aţi acceptat. Este o onoare pentru noi, pentru Parlamentul României, astăzi sunteţi aici. Tocmai de aceea, rog colegii mei deputaţi aibă bunul simţ ca măcar astăzi închidă leptopurile, care înseamnă o ofensă pentru oamenii care nu au ce mânca şi noi stăm cu leptopurile pe masă şi cred citim bancuri sau jucăm "solitaire". (Aplauze din partea P.S.D.-ului şi de la balcoane). Stimaţi invitaţi, Astăzi sunteţi aici poate şi datorită guvernării trecute, guvernării Năstase, care a mărit pensiile decât anumitor categorii. Cred a mărit foarte mult pensiile justiţiei. Poate era ceva de ascuns în nişte dosare. Dacă se avea grijă de întreaga categorie de pensionari, poate astăzi nu eraţi aici şi, poate, eraţi oamenii care aveaţi ce pune pe masă. Nu am un discurs, vin acum la microfon. Şi eu am părinţi, şi eu am bunici care sunt în situaţia dumneavoastră! Stimaţi pensionari, totuşi, astăzi, avem în faţă o guvernare care poate a pornit cu gânduri bune, dar, din păcate, onoratul preşedinte, domnul Băsescu, onoratul prim-ministru, domnul Tăriceanu, nu cred au avut flerul necesar pună oamenii care trebuie. Poate oamenii au gânduri bune, dar cred acolo trebuie umblat. Cu stimă îl privesc pe domnul Barbu, dar cred dumneavoastră sunteţi martori: a venit vreodată şi a discutat cu pensionarii, a venit din scară, într-un cartier, într-o scară de bloc o vadă cum o duceţi? îndoiesc! Cel puţin la părinţii şi la bunicii mei nu a ajuns. (Aplauze din partea P.S.D.-ului şi de la balcoane). Stimaţi pensionari, în numele colegilor, îmi cer scuze pentru pensiile mici pe care le aveţi, dar, indiferent de platforma program cu care un partid va veni, fie la anticipate, fie în 2008, întâi uitaţi- la calitatea omului. Dacă omul acela nu a făcut nimic în viaţa lui, fiţi siguri nici pentru dumneavoastră nu va face nimic. Dacă omul acela nu a avut grijă de un bătrân, nici de un câine măcar, nu va şti conducă o ţară, darămite mai fie şi ministru! mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii).
06 Oct 2005  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next