Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Antonie Solomon
Antonie Solomon
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Un scurt drept la replică. Nu-mi propun comentez această prezentare extensivă. Sigur, vor urma dezbateri. O chestiune însă foarte concretă - Hotărârea Guvernului din 2004, referitoare la concesionarea pentru explorare şi exploatare petrolieră. Aici vrea fac o precizare care este absolut necesară. Acea hotărâre a fost dată în baza Legii petrolului, adoptată, la fel ca şi Legea minelor, în perioada 2003 - 2004. rog consultaţi art. 1, respectiv art. 2 din cele două legi. Veţi vedea în România, la acel moment, nu era permisă explorarea sau exploatarea gazelor de şist. După părerea mea, nici în acest moment nu există o bază legală pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. De aceea, hotărârea de Guvern respectivă nu putea acorde licenţă pentru explorare-exploatare pentru gazele de şist. De aceea, în momentul în care s-a făcut un transfer de licenţă de la "Regal Petroleum" la "Chevron", după părerea mea, nu se putea transmite mai mult decât se obţinuse prin hotărârea de Guvern şi prin contractul iniţial. De aceea, consider această chestiune trebuie rezolvată rapid. Dacă hotărârea de Guvern permite sau a aprobat explorarea şi exploatarea gazelor de şist, acest lucru s-a făcut, în opinia mea, fără o bază legală, iar cei care au acceptat aşa ceva vor trebui suporte rigorile legii. Sigur, în ceea ce priveşte privatizarea, sunt multe lucruri de discutat. Poate însă - şi aici ar trebui fie discuţia noastră -, poate strategia de privatizare pornită prin memorandumul aprobat de Guvern în 1991, în baza propunerilor domnului Traian Băsescu, ca negociator pentru Acordul PSAL II, şi care propunea privatizarea, practic, a tot ce exista în România ar trebui fie revizuită. Şi este vorba de strategia pe care, după zece ani, ar trebui s-o gândim. Şi trebuie vedem dacă trebuie ne întoarcem la perioada romană, în care exportăm cu vagoneţii zăcămintele de cupru sau de aur, care fie, după aceea, prelucrate în afara ţării. Dacă asta este viziunea noastră pentru reindustrializare, acceptând cu toţii am făcut greşeli în anii care au trecut, atunci, sigur răspunsul pe care domnul prim-ministru şi Guvernul l-au oferit aici este unul greşit. mulţumesc. (Aplauze)
27 Apr 2012  Sursa: stenograme parlament
2.
: Domnule preşedinte, Doar o precizare, pentru domnul prim-ministru a invocat acea asumare de răspundere din 2002 şi a întrebat de ce am făcut acel lucru, răspunsul scurt este pentru domnul ministru Marian Sârbu a insistat fac acest lucru atunci. (Aplauze.) Răspunsul mai amplu ar fi acela , la momentul respectiv, pentru exista un dialog social extrem de amplu, exista un minister al dialogului social, în urma unor discuţii care au avut loc cu sindicatele, cu patronatele, textul ca atare fusese agreat de toată lumea şi, în aceste condiţii, am procedat în acest fel. Am vrut fac această precizare pentru a răspunde la întrebarea pe care mi-aţi pus-o.
23 Jan 2012  Sursa: stenograme parlament
3.
: Putem, în schimb, discutăm despre celelalte chestiuni. În primul rând, în legătură cu ceea ce înseamnă o criză profundă şi suntem cu toţii de acord nu este vorba doar de o criză economică mondială, este vorba şi de o criză socială şi politică internă în România. Altfel nu am fi aici, dacă nu am recunoaşte explicit sau implicit aceste lucruri. O criză de această natură are nevoie de nişte soluţii. Şi, în mod evident, soluţii politice. Eu nu cred domnul prim-ministru a înţeles solicitarea noastră. Noi când am cerut, noi am cerut demiterea ministrului de interne, nu a ministrului de externe pentru ce s-a întâmplat în Piaţa Universităţii. Poate a fost o inabilitate din partea noastră de a nu fi explicat suficient de clar aceste lucruri. Dar eu nu cred schimbarea ministrului de externe este un răspuns, este răspunsul adecvat pentru a soluţiona o criză politică atât de amplă. Şi, de aceea, noi am venit în Parlament cu o anumită convingere şi cu o anumită speranţă. Pe de o parte, cu dreptul nostru de a cere alegeri anticipate, dar şi cu speranţa va exista o responsabilitate din partea actualei puteri, de a accepta alegerile anticipate tocmai ca supapă şi pentru a împiedica o eventuală extindere a ceea ce ar putea fie o explozie socială. Este nevoie de un răspuns serios, solid. Nu este vorba, până la urmă, de o chestiune politicianistă. S-au dat exemple legate de ceea ce s-a întâmplat şi în România în alte situaţii. Pe mine m-a mirat faptul domnul Stolojan era împotriva unei formule de Guvern conduse de un tehnocrat, în condiţiile în care în 1991, chiar dânsul a fost chemat, în calitate de tehnocrat, conducă un astfel de Guvern. Tocmai pentru a organiza alegerile care urmau. Există, deci, şi o anumită experienţă bună, rea, în cei 22 de ani care au trecut de la Revoluţie, există experienţă în alte ţări. Din acest motiv, eu cred în continuare problema esenţială în această întâlnire era şi este până la sfârşitul ei ca domnul prim-ministru spună dacă există sau nu o problemă reală, pentru dacă nu există, atunci mergem liniştiţi înapoi şi vedem ce se întâmplă după aceea în stradă, mergem cu colegii, mergem pe stradă sau acasă. Dar dacă este o problemă serioasă, atunci e nevoie de un răspuns responsabil. Şi nu acest răspuns care evident va fi luat în derizoriu de către cei care sunt în stradă - schimbarea ministrului de externe, pentru a vorbit urât şi pentru se află la Bruxelles astăzi şi a fost demis în momentul în care discuta, probabil, despre intrarea noastră în spaţiul Schengen. Cum putem ne obţinem credibilitate în exterior, în momentul în care facem acest tip de demitere a ministrului de externe? Din acest motiv am dorit iau cuvântul şi îmi cer scuze faţă de domnul Crin Antonescu, care era îndreptăţit explice mai bine decât mine ceea ce a spus, lucruri cu care eu am fost perfect de acord şi sunt convins mulţi au fost de acord. Putem discutăm despre măsuri radicale, putem dăm diverse semnale şi în legătură cu statutul nostru, şi în legătură cu demisiile, putem facem toate aceste lucruri, dar ceea ce de fapt trebuie oferim celor care ne urmăresc acum este un gest sau gesturi de responsabilitate. Şi invit reflectăm în acest fel la ceea ce avem de făcut, în finalul acestei sesiuni extraordinare a Parlamentului nostru. mulţumesc. (Aplauze.)
23 Jan 2012  Sursa: stenograme parlament
4.
: Domnule preşedinte Vasile Boc, Doamnă preşedinte, Iertaţi-, domnule preşedinte. N- fi vrut intervin, dar, neştiind dacă domnul preşedinte Crin Antonescu va lua cuvântul, am înţeles va spune câteva cuvinte, eu am vrut traduc pentru domnul Oltean sensul acestei întâlniri. Şi eu cred este important pentru noi toţi explicăm celor care nu sunt în această sală şi care poate ne urmăresc de ce ne-am întâlnit. De ce ne-am întâlnit aici, de ce noi am cerut această sesiune extraordinară şi de ce puterea actuală a acceptat-o cu entuziasm. Şi mi se pare , într-un fel, semnalul acesta era important pentru noi puteam arătăm astăzi aici într-adevăr realizăm un dialog şi nu o serie de monologuri paralele. Nu s-a întâmplat acest lucru! Eu cred , într-adevăr, mesajele principale ale celor din Piaţa Universităţii, din alte locuri publice din ţară, pornind de la cauze diverse, mesajele lor au fost foarte simple. Ne plac sau nu ne plac, au fost mesajele pe care le-au sintetizat şi domnul deputat Victor Ponta şi domnul deputat Crin Antonescu. Aceste mesaje, fără îndoială, aşteaptă nişte răspunsuri din partea noastră, dar, în principal, din partea celor care sunt la putere. Iar ceea ce am înţeles eu din partea domnului Crin Antonescu şi mi s-a părut extrem de corect, a fost următorul lucru, între altele. Sigur, nu putem influenţa din această incintă acum o demisie din partea preşedintelui Băsescu... (Vociferări.) Putem, în schimb...
23 Jan 2012  Sursa: stenograme parlament
5.
: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Sunt de acord cu observaţia pe care a făcut-o domnul Mrton rpd, însă această observaţie trebuia făcută înainte de vot. Trebuia spus înainte de vot: "Nu înţelegem sensul acestui vot! Domnule preşedinte, rog clarificaţi această chestiune!" Observaţia pe care a făcut-o după vot nu cred poate fi luată în considerare decât ca o observaţie de principiu care ar trebui cu alte prilejuri fie utilizată de către colegi. mulţumesc.
15 Nov 2011  Sursa: stenograme parlament
6.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am intervenit, pentru doresc apărăm împotriva unei agresiuni din partea domnului deputat Buda. Mi se pare absolut inadmisibil fiţi pus sub presiune psihică şi chiar fizică din partea unui coleg. (Amuzament, aplauze.) De aceea am intervenit, pentru a arăta sprijinul nostru, pentru a desfăşura într-un mod independent activitatea de conducere a acestei şedinţe.
15 Nov 2011  Sursa: stenograme parlament
7.
: Doamnă preşedinte, Domnule secretar de stat, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Ratificarea acestui proiect de lege sau ratificarea acestui tratat, de fapt, are o semnificaţie deosebită, semnificaţie simbolică. Acest moment politic, şi dacă toţi colegii vor asculta, voi putea spun mai departe ce cred despre acest tratat... Iertaţi- întrerup! Ratificarea acestui tratat, spuneam, are o semnificaţie simbolică deosebită. Este vorba de un parcurs de 20 de ani, de momente deosebite, care au pornit de la colaborarea noastră în Consiliul de Securitate, în momente speciale. Mi-aduc aminte de agresiunea Irakului împotriva Kuweitului, în 1990. Şi după aceea, alte momente, care au însemnat o îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor bilaterale, de la acordarea şi obţinerea tratamentului naţiunii celei mai favorizate, la Acordul SOFA şi ajungând la stabilirea unor facilităţi pentru trupele americane în România, în perspectiva unei acţiuni mai largi împotriva unor forţe teroriste şi în cadrul unor operaţiuni de interes comun în zona Orientului Mijlociu. vrea citim acest tratat şi în contextul Declaraţiei privind parteneriatul strategic cu Statele Unite. Eu cred este vorba, dincolo de aspectul militar, dincolo de obligaţiile decurgând din art. 5 al acordului care a instituit Alianţa Atlantică, din care facem parte, este vorba de o relaţie politică la nivel foarte înalt. Aceasta este în opinia noastră semnificaţia specială a acestui acord. Evident, chestiunile tehnice pot fie explicate de ceilalţi colegi. Unele dintre ele, fără îndoială, vor căpăta semnificaţii şi în perioada următoare în aplicarea acordului, dar vreau subliniem încă o dată şi vreau fac acest lucru din partea grupului nostru parlamentar, semnificaţia politică a acestui acord. Salutăm ratificarea acestui tratat şi vom sprijini prin vot ratificarea unui document de maximă importanţă pentru securitatea României şi pentru securitatea spaţiului atlantic. Mulţumesc.
15 Nov 2011  Sursa: stenograme parlament
8.
: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Mi-este dificil vorbesc despre un om care a traversat practic toate epocile, a trăit experienţa războiului, a suferit în închisorile comuniste, iar după 1989 a avut şansa de a relansa un partid istoric. Încercarea de a evoca astăzi, şi bucur facem acest lucru, încercarea de a evoca astăzi memoria lui Ion Diaconescu în câteva minute este într-un fel un gest riscant, fiindcă în mod inevitabil nu vom putea surprinde decât foarte puţine dintre momentele unei vieţi extrem de zbuciumate. Pentru mine, Ion Diaconescu a reprezentat un adversar politic şi în acelaşi timp un partener. A făcut parte din galeria celor care spuneau adesea: "Nu am votat Constituţia, dar o respectăm." Un respect extraordinar pentru litera şi spiritul Constituţiei. Un respect deosebit pentru parteneri, ştiind însă, spre deosebire de Corneliu Coposu sau Ion Raţiu, vorbească mai dur când era nevoie, încerce impună o anumită linie dacă era necesar pentru partid. Ceea ce mi se pare extraordinar şi mi s-a părut întotdeauna extraordinar pentru cineva care a stat atâţia ani în închisoare a fost refuzul de a accepta fanatismul. Te-ai fi putut gândi un om care a suferit atât ar fi putut rămână încărcat de resentimente pe care apoi le transmită în viaţa politică, în viaţa parlamentară. Nu s-a întâmplat aşa. Eu cred am pierdut o mare garnitură de oameni politici, o generaţie care s-a format în timp, cu un respect deosebit pentru verticalitate, pentru caractere, pentru adversari. Am învăţat de la dânsul, de-a lungul a peste zece ani, în Parlament nu există duşmani, ci doar adversari politici. L-am cunoscut destul de bine, spune, sigur, sub această dimensiune politică sau parlamentară. În perioada ′92-′96, eu eram preşedinte al Camerei, iar dânsul era liderul Grupului parlamentar al PNŢCD. În perioada ′96-2000, lucrurile s-au schimbat, dânsul era preşedinte al Camerei şi eu lider al grupului. Am avut numeroase confruntări. Uneori lucrurile nu erau foarte clare, uneori era mai încăpăţânat, uneori Ion Raţiu intervenea pentru a calma tensiuni care inerent apăreau. Mi-aduc aminte, spre exemplu, de momentul de final, 1996, când, după câştigarea alegerilor, se punea problema dacă noul Parlament lucreze aici, în această clădire care fusese refăcută, sau rămână la Mitropolie, şi a fost o întreagă dezbatere dacă Preşedintele Constantinescu vină depună jurământul aici sau facă acest lucru în continuare la Mitropolie. În final, şi domnul Diaconescu a acceptat vină în această clădire. Mai mult, după aceea, chiar reuniunile PNŢCD-ului şi conferinţele sale de presă se făceau în această clădire. Lucrurile s-au schimbat de-a lungul vremii şi eu cred dincolo de înfruntările politice am reuşit, şi în perioada aceea şi după aceea şi după momentul în care nu a mai venit în Parlament, păstrăm o relaţie extrem de civilizată. Eu cred avem nevoie de aceşti oameni, de aceste repere cărora putem pe termen scurt le reproşăm anumite lucruri, dar când privim pe o perioadă mai lungă de istorie ne dăm seama ei au fost extrem de necesari. Poate această perioadă de tranziţie, aşa cum o numim acum, ne-a învăţat democraţia are nevoie şi de propriii săi slujitori, democraţia nu este un nor care coboară de undeva de sus şi se aşterne peste Parlament sau peste o ţară, ea încetul cu încetul se învaţă şi se învaţă adeseori prin oameni ca Ion Diaconescu sau Corneliu Coposu sau Ion Raţiu. Era un democrat convins şi era ceea ce spunea adeseori, şi ne spunea adeseori în Biroul permanent în democraţie, indiferent de polemici, la sfârşit trebuie acceptăm ceea ce stabilim împreună şi dincolo de unele din temele oarecum delicate în acea perioadă, mi-aduc aminte de dezbaterile cu un caracter naţional, extrem de puternice, probabil şi pe istoria Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat după aceea, această fibră a însemnat foarte mult. -mi daţi voie mai evoc un moment, cel al anului 1992, când am participat la negocierea pentru formarea unui guvern de uniune naţională din partea FDSN-ului, terminasem mandatul de ministru de externe, intrasem în Parlament şi se discuta atunci cum fie format Guvernul în condiţiile în care structura parlamentară era foarte fragmentată. Din partea PNŢCD-ului a participat la negocieri domnul Ion Diaconescu. Zilele acestea am recitit o parte din însemnările din acea perioadă, este vorba de o carte pe care a scris-o după Revoluţie. Este o carte care vorbeşte foarte mult... a apărut în 2003, este o carte în care vorbeşte despre toată perioadă pe care noi o ştim, de după 1989, sigur, cu interpretările sale, momente importante care într-un fel sau altul au fost prezentate sau evaluate sau comentate şi de alţi oameni politici. Cred însă este important păstrăm în istoria noastră politică şi aceste amintiri şi aceste evaluări şi, în acelaşi timp, aceste lecţii, pentru până la urmă învăţăm cu toţii, suntem aici în Parlament într-o şcoală a democraţiei în care încercăm, sper, în continuare, dobândim această lecţie a ceea ce înseamnă democraţia. Dincolo de traumele istoriei, avem datoria ne ridicăm la înălţimea celor care înaintea noastră au ştiut, dincolo de durere, de suferinţă, ne spună aceste lucruri. Şi, trecut acum în eternitate, alături de Corneliu Coposu, de Ion Raţiu, eu sunt convins Ion Diaconescu poate fi considerat într-un fel, chiar dacă a suferit aşa de mult, el a rămas cu bucuria de a fi impus un anumit set de valori, un anumit mod de a discuta despre viaţa noastră publică într-un mod extrem de demn. În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, exprim şi eu regretul profund pentru dispariţia unui om care, înainte de toate, a fost un mare democrat şi un mare patriot. Şi păstrăm vie în panteonul Parlamentului şi al vieţii noastre politice amintirea celui care a fost Ion Diaconescu, iar prin tot ceea ce facem slujim şi noi în continuare idealurile democraţiei şi libertăţii. mulţumesc. (Aplauze.)
17 Oct 2011  Sursa: stenograme parlament
9.
: Stimaţi colegi, Votul final pentru legi îl avem programat o singură dată într-o săptămână. Mi se pare absolut inadmisibil venim, stăm în sală trei sferturi de oră pentru a aştepta ca cei de la putere strângă, bucată cu bucată, voturile necesare. aşteptăm vină pe rând miniştrii de la Guvern şi parlamentarii care sunt nu ştiu pe unde. Vreau protestez, în numele grupului nostru, faţă de aceste practici şi nu cred în felul acesta putem mergem mai departe. Lipsa de respect faţă de proceduri, faţă de program, este, la acest moment, la un nivel care nu a existat niciodată în Parlamentul României. mulţumesc. (Aplauze.)
27 Sep 2011  Sursa: stenograme parlament
10.
: Este drept la replică la ceea ce aţi spus în legătură cu Birourile permanente reunite, pentru , participând la şedinţa Birourilor permanente reunite şi vorbind dumneavoastră în numele Birourilor permanente reunite, eu trebuie corectez ceea ce aţi spus în legătură cu Birourile permanente reunite, pentru fac parte din Birourile permanente. În Birourile permanente reunite, eu am ridicat această chestiune la care s-a referit, de altfel, şi domnul deputat Oltean, şi anume am acceptat fie introduse puncte pe ordinea de zi, aşa cum urmau fie definite, sub condiţia de a avea rapoarte valide. Avem rapoarte, dar rapoartele nu sunt valide. Aşa nu încurcăm lucrurile. Aceea a fost condiţia pe care am sugerat-o ieri şi a fost acceptată. Nu avem aceste rapoarte valide, deci nu avem aceste puncte pe ordinea de zi. În ceea ce-l priveşte pe domnul deputat Oltean, care îmi vorbea mie, într-un fel - bănuiesc la mine s-a referit -, într-adevăr, minoritatea se supune majorităţii, dar şi majoritatea ar trebui se supună legii. Iar Legea Curţii de Conturi stabileşte foarte clar felul în care se aleg membrii ei.
27 Sep 2011  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Antonie Solomon”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.