: Grupul UNPR o nominalizează pe doamna Nistor Marioara.

: Grupul parlamentar al UNPR o propune pe doamna Adam Luminiţa.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă urez o sesiune parlamentară fructuoasă în care să reuşim să definitivăm toate proiectele începute în acest mandat. În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, art.13 şi art.15 alin.(3) lit.a), vă informez că Grupul Uniunii Naţionale pentru Progresul României, denumit şi Grupul Progresist, îşi va continua activitatea sub denumirea de Grupul parlamentar al PMP - Popular, ce se va schimba pe parcurs, având în componenţă un număr de 33 de deputaţi, nominalizaţi în continuare astfel: Adam Luminiţa-Pachel, Bogdănici Camelia-Margareta, Bucur Constantin-Alin, Burlacu Ştefan, Chebac Eugen, Condurăţeanu Andrei, Emacu Gheorghe, Fonta Nuţu, Gurzău Adrian, Harbuz Liviu, Hulea Ioan, Marian Ion Cristinel, Mazilu Constantin, Mihăilă Ioan, Moisii Constantin, Mocanu Adrian, Movilă Petru, Murgu Neagu, Negruţ Clement, Niculescu Dumitru, Nistor Marioara, Radu Popa Mihai, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Răzvan Rotaru, Răducanu Ion, Sefer Cristian-George, Steriu Valeriu-Andrei, Tabugan Ion, Tomac Eugen, Udrişte Gheorghe, Vizitiu Sergiu-Constantin şi Vreme Valerian. Conducerea grupului va fi asigurată de: lider de grup, Răducanu Ion; vicelider, înlocuitor de drept, Adam Luminiţa-Pachel; vicelideri: Bogdănici Camelia-Margareta, Negruţ Clement, Popa Radu Mihai, secretari: Niculescu Dumitru şi Nistor Marioara. Grupul propune ca reprezentant în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe domnul deputat Valeriu-Andrei Steriu pentru funcţia de chestor. Grupul propune ca reprezentant pentru Comisia de numărare şi validare a voturilor pe doamna deputat Nistor Marioara. Vă mulţumesc.

: Stimate domnule prim-ministru, Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Benjamin Franklin spunea: "Democraţia înseamnă doi lupi şi un miel care votează meniul pe care-l vor servi la masă. Libertatea este, însă, un miel bine înarmat care contestă votul." Aşa cum afirma Benjamin Franklin, democraţia îşi găseşte limita în existenţa libertăţii. În situaţia adoptării unei ordonanţe de urgenţă privind impunerea alegerilor locale în două tururi de scrutin, deşi la prima vedere este democratic, există o limită. Regulile nu se pot schimba pe parcursul jocului şi nimeni nu poate încălca libertatea de a contesta această decizie ca fiind contrară însăşi democraţiei. În cele ce urmează, o să vă expun câteva argumente pentru care această idee mi se pare revolută. Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, emite recomandări în domenii ce ţin de legislaţia electorală şi democraţie. În 2010, în cadrul celei de-a patra reuniuni ce a avut loc la Veneţia, comisia reţine faptul că, citez: "Orice reformă care vizează legislaţia electorală ce urmează a se aplica unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a fi cu adevărat aplicabilă, nefiind conform a se aplica aceste modificări cu mai puţin de un an înainte de alegeri." Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012 a statuat faptul că pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, doar dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional. Această modificare se impune, aşadar, cu cel puţin un an înainte de alegeri şi prin proceduri democratice, ceea ce se traduce prin procedură parlamentară şi nu în reglementarea prin intermediul ordonanţei de urgenţă, care nu implică dezbateri reale pentru adoptarea acesteia şi care nici nu justifică urgenţa, conform textului constituţional. Impunerea a două tururi de scrutin pentru alegerile locale nu îşi justifică urgenţa, având în vedere că PL-x 365/2015, devenit ulterior Legea nr. 115/2015, a fost adoptat doar cu câteva luni în urmă, în mai 2015, fiind votat de 278 de deputaţi. Aş dori să reamintesc colegilor mei din PNL că, într-adevăr, au susţinut un amendament prin care doreau alegerea primarilor în două tururi de scrutin. În data de 6 mai 2015, un număr de 60 de deputaţi ai PNL, din totalul de 115 deputaţi ai PNL, au votat acest amendament. Un simplu calcul de aritmetică ne spune că acest lucru însemna doar 52%. De asemenea, din cei trei deputaţi ai PNL care au semnat proiectul de lege, doar doi l-au şi votat, ceea ce denotă lipsa de consecvenţă vădită. Ce să mai înţelegem din asta? Că aţi avut nevoie de zece luni pentru a iniţia o dezbatere parlamentară pe tema lansată azi? Dacă ar fi existat o voinţă reală, tema ar fi trebui dezbătută începând cu 2013, pe baza presupusei nemulţumiri a cetăţenilor, care s-au simţit nereprezentaţi la alegerile din 2012, de când s-a înfiinţat Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, nu acum, în preajma alegerilor. De asemenea, dacă marşăm pe argumente ce ţin de oportunitate, o asemenea soluţie nu este întocmai oportună cu următoarele considerente. Un argument de ordin economic împotriva introducerii alegerilor în două tururi de scrutin ar fi acela că automat această modificare implică cheltuieli mai mari pentru bugetul de stat. Este unanim cunoscut exemplul Marii Britanii, un exemplu puternic pentru democraţie, unde predomină sistemul uninominal cu un singur tur de scrutin, în care candidatul care învinge într-o anumită circumscripţie câştigă, indiferent cât de mic e avantajul său, ceea ce conduce automat şi la stabilitate pe scena politică. Mecanismul de vot cu un singur tur de scrutin este mai uşor de înţeles de cetăţeni, prin prisma simplităţii acestuia, iar alegerea unui candidat dintr-un singur tur reprezintă probarea capacităţii acestuia de a convinge electoratul, testul important prin care se consideră că cel ales este potrivit pentru funcţia pentru care candidează. O măsură durabilă şi care justifică într-adevăr implicaţiile favorabile asupra cetăţenilor ar fi introducerea votului obligatoriu. În acest caz, s-ar reduce şansele de fraudare a alegerilor, mai ales nu vor mai exista voturi false, adică nu se va mai vota în numele celor care nu sunt prezenţi. În plus, politicienilor le-ar fi mult mai greu să cumpere voturi şi să manipuleze rezultatul alegerilor, în condiţiile în care ar vota o ţară întreagă. În acest fel, s-ar valida însăşi esenţa democraţiei, domnia majorităţii. Responsabilizarea cetăţenilor, prin impunerea ca obligatorie a îndeplinirii îndatoririlor cetăţeneşti, este primul pas în asigurarea unei bune reprezentativităţi, votul obligatoriu fiind o soluţie în acest sens. Un critic renumit spunea: "Oficialii proşti sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează." Însă, prin implementarea sistemului de vot obligatoriu, lucrurile pot evolua în aşa măsură, încât acest citat să nu-şi mai găsească aplicabilitatea. Noi, deputaţii UNPR, putem afirma un singur lucru: suntem consecvenţi principiilor noastre, siguranţa şi stabilitatea întemeiate pe respectarea Constituţiei şi legilor fiind două dintre ele. (Aplauze.) Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult. În conformitate cu Regulamentul Camerei, vă adresez rugămintea să introducem pe ordinea de zi, la poziţia 3 de la respingeri, Pl-x 773 din 2015 - Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, discutată în Comisia pentru apărare, în şedinţa de ieri. Solicităm introducerea, întrucât vineri se împlineşte termenul constituţional şi astfel va trece adoptată tacit, ceea ce nu este cazul, întrucât adoptarea ei ar produce perturbări la nivelul unei importante structuri de siguranţă naţională. Mulţumesc.

: Grupul parlamentar al UNPR propune pentru funcţia de secretar al Camerei pe Laurenţiu Chirvăsuţă.

: Domnilor preşedinţi, Domnule viceprim-ministru, Domnilor miniştri, Dragi colegi, Apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană impune redefinirea şi adaptarea permanentă a Strategiei Naţionale de Apărare, stabilirea căilor şi modalităţilor specifice de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi corelarea acestora cu strategiile sectoriale şi resursele ţării. După 11 ani în NATO şi 7 ani în Uniunea Europeană, România este unul din cele 28 de state ale alianţei, credibil, eficient şi apărat. În conformitate cu Constituţia ţării, cu Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, modificată şi completată în Parlament acum câteva săptămâni şi retrimisă la promulgare, Preşedintele României prezintă în Parlament Strategia Naţională de Apărare, document fundamental al planificării apărării la nivel naţional, alături de Programul de guvernare. Este pentru prima oară când Preşedintele României supune aprobării Parlamentului această strategie în termenul legal, conform prerogativelor constituţionale. Dezbatem astăzi Strategia Naţională de Apărare conştienţi de necesitatea şi oportunitatea acestui demers, în condiţiile unui consens politic naţional, pe care îl solicităm tuturor parlamentarilor români. Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare poate fi apreciat ca fiind un document programatic esenţial şi cuprinzător, care defineşte concepte, valori, principii, interese, obiective, ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, direcţii de acţiune şi modalităţi de lucru. Strategia Naţională de Apărare prezentată de Preşedintele României este un document corect politic, succint şi general, judicios şi sintetic, care creionează principiile şi direcţiile de acţiune. Deosebit de important în acest document este însă faptul că el reliefează următoarele necesităţi: elaborarea şi adoptarea cât mai curând a unei mari strategii naţionale de apărare, extinsă şi pe perioada 2020 - 2025, aşa cum prevăd programele NATO, abordarea consensuală, integrată a celor trei politici implicate - externe, apărare, securitate naţională - şi, nu în ultimul rând, analiza exigentă a apărării, care să definească unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, cum şi cu ce efort financiar, pentru a putea stabili soluţiile şi modalităţile pentru atingerea obiectivelor asumate. Considerăm că este necesară continuarea procesului de elaborare şi definitivare a Strategiei Naţionale de Apărare pe măsură ce apar modificări ale mediului de securitate şi, bineînţeles, după aprobarea Strategiei Europene de Apărare şi Securitate, ce va fi aprobată zilele următoare la Bruxelles. Strategii... obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării urmează a fi definite în consens cu partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană şi ele vor constitui elemente de bază în elaborarea strategiilor, programelor şi planurilor sectoriale de activitate subsecventă. Uniunea Naţională pentru Progresul României, în frunte cu preşedintele său, vicepremierul Gabriel Oprea, a sprijinit întotdeauna politica de apărare şi securitate naţională în interesul naţional, a militat pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare. Aşa cum ne-am angajat în faţa preşedintelui ţării la consultările de la Cotroceni, parlamentarii UNPR vor vota fără excepţie Strategia Naţională de Apărare şi vor sprijini întregul efort naţional, legislativ şi guvernamental, de transpunere în faptă a acesteia. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

: Da, domnule preşedinte, mulţumesc. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 291/2007, în sensul implementării deciziilor adoptate la summitul NATO din Ţara Galilor, precum şi pentru punerea în aplicare a Planului de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative, cu amendamentele anexate. Timp: 3 minute.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu proiectul de lege mai sus amintit. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 240/2013 pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială şi a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în programul "Avion multirol al Forţelor Aeriene", în sensul scutirii de la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente diferenţelor suplimentare de creanţe fiscale rezultate din regularizarea valorii bunurilor importate în conformitate cu prevederile Programului FMS. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor, în şedinţa din 4 iunie 2015, membrii Comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat. Timp, trei minute.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Obiectul de reglementare este crearea unui cadru adecvat de stabilire a modului de răspuns la producerea unor situaţii de urgenţă, prin stabilirea unor mecanisme instituţionale în ceea ce priveşte managementul situaţiilor de urgenţă, a unui mecanism de desemnare a persoanei responsabile în coordonarea unitară a forţelor implicate în intervenţie, precum şi instituirea unui sistem de sprijin al coordonatorului. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru buget, finanţe, Comisia juridică şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au avizat favorabil acest proiect de lege. Membrii celor două comisii sesizate au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. Mulţumesc. Cred că două minute sunt suficiente, domnule preşedinte.