: Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor colegi, Onorată asistenţă, Celebrăm, în aceste zile, 25 de ani de la victoria Revoluţiei din decembrie 1989. Un sfert de veac de democraţie! Decembrie 1989 reprezintă un moment unic în istoria naţiunii române, o formidabilă victorie a dreptăţii şi a adevărului împotriva injustiţiei şi minciunii. Ca naţiune unită, avem datoria morală să nu uităm aceste realităţi. Au trecut 25 de ani de la momentul în care s-a schimbat lumea, dar în care s-a schimbat şi România. Revoluţia română a arătat întregii lumi că poporul român este parte a Europei democratice. Pentru aceasta, trebuie să ne credităm eroii şi să-i comemorăm. Românii au cerut şi au luptat atunci pentru un ideal: zidul comunismului să fie dat jos. Românii l-au dat jos în anul 1989, cu jertfe umane. Scânteia care a dus la Revoluţie s-a aprins mai întâi la Timişoara, iar apoi în toată ţara. Era scânteia unui nou început pentru poporul român. Ceea ce a urmat lui 16 decembrie 1989 a fost istorie. Dar să nu uităm că românii nu au ieşit în stradă doar pentru un trai mai bun, doar pentru soluţii economice. Ei au ieşit în stradă şi au plătit cu sânge pentru un ideal, o Românie liberă şi democrată, o Românie fără abuzurile şi derapajele partidului-unic, partidul-stat. Românii cereau democraţie, libertate, respect pentru noi şi drepturile noastre, stat de drept şi legi, nu poliţie politică, nu teamă. Preţul plătit însă pentru acest ideal, pentru principiile democratice, a fost prea mare, prea dureros şi trebuie să fie misiunea noastră, a celor care îi reprezentăm să onorăm aceste jertfe, să le omagiem memoria. Dar nu la modul declarativ. Avem datoria morală şi legală să uzăm de competenţele conferite de Constituţie ca să îi servim pe cetăţenii români. Trebuie să recunoaştem însă că acest sfert de secol de democraţie nu garantează încă ireversibilitatea Revoluţiei şi a parcursului democratic, respectarea permanentă, zi de zi, a idealurilor şi principiilor sale. Avem o democraţie fragilă, ceea ce a condus la ridicarea unor noi ziduri, a unor noi temeri. Românii se confruntă acum cu un altfel de zid. Românii simt că această ţară nu le aparţine cu adevărat în totalitate. Azi există acest zid între popor şi aleşii săi, între instituţii şi români, între idealurile lui decembrie '89 şi realităţile vieţii zilnice. De aceea în noiembrie 2014 românii au făcut o nouă revoluţie prin vot, fără jertfe, fără sânge, fără violenţă. Pentru aceleaşi idealuri. Pentru stoparea reinstaurării partidului-stat în toate instituţiile, pentru stoparea abuzurilor şi a nedreptăţilor, pentru a înlătura aroganţa, dispreţul şi minciuna politicienilor, pentru a recâştiga această ţară. Pentru a recâştiga România pentru ei şi pentru viitorul lor. Idealurile Revoluţiei din 1989 au rămas aceleaşi după 25 de ani de democraţie şi parc astăzi sunt mai actuale ca oricând. Doamnelor şi domnilor colegi, În 16 noiembrie 2014, românii au apărat democraţia în condiţiile apariţiei unor derapaje evidente de la statul de drept. Românii au vorbit şi în stradă şi la urne. Românii au arătat solidaritatea lor. Au vorbit despre democraţie, despre necesitatea reformării statului, despre necesitatea reformării clasei politice. Astfel, azi, după un sfert de veac de sacrificii ale poporului român, România este la un nou început. Românii ne-au vorbit despre fapte, şi nu despre cuvinte goale, şi ne-au spus: ajung 25 de ani de vorbe! Ne-au vorbit despre ei şi despre locurile lor de muncă, nu despre noi şi locurile noastre de muncă. Ne-au vorbit despre demnitate şi unitate. Ne-au vorbit despre stat de drept. Stat de drept cu justiţie independentă, dar nu e suficient justiţie independentă. Stat de drept înseamnă şi sistem de sănătate eficient şi sistem de educaţie performant, înseamnă un parlament mai mic şi mai responsabil, înseamnă un guvern credibil şi competent. Trebuie să conştientizăm noi, întreaga clasă politică, că democraţia ne obligă. Avem obligaţia, dar şi responsabilitatea ca, în sfârşit, după 25 de ani, să servim interesul naţional. România trebuie să meargă clar şi irevocabil pe drumul democratic, dar avem datoria să transmitem generaţiilor viitoare un stat nu doar întreg fizic, ci şi un stat care să le fie patrie românilor şi nu doar un teritoriu în care să locuiască. Să dezvoltăm o naţiune puternică într-o Europă a valorilor. Avem obligaţia să construim un stat democratic, un stat care să aibă realmente capacitatea să le ofere românilor şansa la educaţie, la sănătate, la dezvoltare profesională şi personală, bazată pe meritocraţie. Să le redăm românilor ţara înapoi. Asta spuneau românii acum câteva zile. Să redăm demnitatea fiecărui român prin responsabilitatea prezentului. Să reformăm statul şi instituţiile, dar şi relaţia dintre stat şi fiecare român. Doamnelor şi domnilor, Nu avem dreptul să uităm sau să întinăm memoria eroilor Revoluţiei. Avem, în schimb, obligaţia să reconstruim nu doar democraţia, ci şi unitatea tuturor românilor. Acestea au fost idealurile atunci, în 1989, acestea trebuie să ne fie nouă, parlamentarilor, valorile, principiile de azi. Doar aşa onorăm jertfa şi memoria revoluţionarilor. Dumnezeu să-i odihnească pe eroii Revoluţiei, iar nouă să ne de acord înţelepciunea să ducem România pe calea cea dreaptă, aşa cum şi-au dorit-o ei. Vă mulţumesc. (Aplauze.)