Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
Dacă te autentifici vei putea
să selectezi pasaje de declarații pentru a le marca drept importante.
11. | : Domnule preşedinte, Credeam că unii colegi care fac parte din Comisia economică, industrii şi servicii au tranşat subiectul la momentul respectiv. Nu înţeleg de ce trebuie să mai ieşim şi, încă o dată, să mai accentuăm acest subiect. În ceea ce priveşte preţul la serviciile turistice, atâta timp cât costurile privind energia electrică, utilităţile şi alte componente care intră în preţul pe care îl oferă turistului sunt mari în comparaţie cu alte state, este clar că preţul nostru va fi mai mare comparativ cu Bulgaria, cu Turcia şi cu altele. Pe de altă parte, atunci când se ia o iniţiativă care demarează un proces sau generează schimbarea unei direcţii în procesul economic, toată lumea sare pe microfon - de ce? cum? -, fără să se gândească că unii au avut patru ani în faţă pentru a determina aceste direcţii. Vreau să reamintesc unor colegi că am avut, în cei patru ani pe care i-am parcurs în spate, două creşteri economice: atunci când unii cetăţeni s-au dus la căpşuni - aceasta a fost prima creştere - şi atunci când am trimis fierul vechi, vechi sau mai puţin vechi, în afară - asta a fost a doua creştere. Eu i-aş întreba pe colegi un lucru: dacă nu începem cu turismul, care ramură economică ar trebui să o avem în faţă şi să o dezvoltăm, siderurgia, electronica, construcţiile de maşini? Care? Turismul ne este la îndemână, turismul pentru care această măsură încearcă să nu mai trimită turiştii noştri, cetăţenii noştri, în afară, ci să-i reţină aici, în ţară. Toate măsurile care sunt făcute de acest Guvern pentru a îndrepta nişte lucruri pe care alţii le-au gândit poate înainte, dar nu le-au pus în practică, sunt acum înfierate şi prezentate ca lipsite de importanţă şi, mai ales, deficitare către bugetul de stat. Susţin acest proiect de lege şi îi rog pe colegii care au fost împotriva acestei acţiuni să se gândească la faptul că integrarea în Europa înseamnă şi experienţa culeasă din alte state şi, având în vedere Italia, Franţa, Ungaria, Polonia, care au aceste demersuri făcute, înseamnă că trebuie să ne dea ceva de gândit. Vă mulţumesc. | |
|
12. | : Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să vă supun atenţiei o declaraţie cu titlul "Băncile străine ucid întreprinderile mici şi mijlocii româneşti". În următoarea declaraţie politică voi face referire la problema gravă cu care se confruntă în această perioadă investitorii din România, problemă care va avea repercusiuni negative asupra întregii economii: mă refer aici la criza creditelor. Asistăm astăzi la situaţia în care întreaga zonă privată, şi nu numai, se confruntă cu deficite de finanţare, şi aceasta întrucât băncile-mamă nu-şi duc la îndeplinire obligaţiile asumate în urma procesului de privatizare. În ultimele luni, nu am mai auzit de la niciun om de afaceri să-i fie acceptată solicitarea de credit sau linia de credit. Mai mult decât atât, băncile cu cotă mai mică de piaţă au retras, fără comentarii sau negocieri, liniile acordate în 2008. Persoane juridice din România constată de câteva săptămâni că băncile care au subsidiare la noi, în special băncile austriece, se feresc să mai dea credite, căutând fel de fel de pretexte: că solicitantul nu are o situaţie financiară stabilă, că normele BNR sunt prea dure, iar în final clientul trebuie să mai aştepte. Pretextele sunt diverse, dar finalitatea este una singură: îngrădirea accesului la creditare. Fără aceste credite însă, toate sferele economiei au de suferit: de la imobiliare la industria textilă, la industria electrică, la industria producătoare de maşini, de bunuri de larg consum etc., ceea ce se repercutează asupra numărului de salariaţi, în primul rând. Se refuză creditarea şi către societăţi puternice, profitabile. Un exemplu de la mine din judeţ: SC "Locativ" - SA, o firmă fără probleme, care are ca acţionar Consiliul Local Târgu-Mureş, s-a înscris pentru un credit de 1,5 milioane de lei. Nicio bancă nu a răspuns solicitării de creditare, şi aceasta în condiţiile în care profitul lunar al societăţii respective depăşeşte 50.000 de lei, adică 500 de milioane de lei vechi. Eligibili, cu proprietăţi, cu flux la încasări, cu apartamente de vânzare, cu profit şi totuşi fără finanţare. Întreruperea finanţărilor nu afectează numai întreprinzătorul în cauză, ci un lanţ întreg al economiei româneşti. Este inadmisibil ca băncile-mamă să aştepte ca statul român să le fie tutore, să se împrumute pentru a le substitui obligaţiile lor de finanţare a economiei româneşti. Aceste împrumuturi au costuri pe care nu este normal să le suportăm cu toţii, în timp ce băncile realizează repatrieri de profituri şi îşi întăresc sediile centrale. România are acum nevoie de fonduri pentru lucrări de infrastructură, învăţământ, sănătate, cercetare, pentru acordarea asigurărilor sociale de stat, şi nu pentru compensarea şi susţinerea unor bănci din diferite state, care oricum s-au bucurat în momentul privatizării, dar nu au dat dovadă de respect ulterior. Scăderea profitului unor bănci nu trebuie să fie suportată sau să aibă repercusiuni asupra economiei româneşti. Niciun contract de privatizare nu are astfel de clauze. Chiar dacă în ultima perioadă, spre exemplu, acţiunile Erste Bank şi Raiffeisen au înregistrat scăderi la Bursa din Viena, acest lucru nu trebuie să ne afecteze pe noi şi nu este normal ca statul român să susţină băncile private. Este suficient că am aprobat capitalizarea CEC Bank cu 900 de milioane de lei, bani cu care se puteau realiza şi alte lucrări în situaţia în care nu apărea această criză a creditelor generată de băncile comerciale. Băncile străine, în aceste momente de criză, ucid cu bună ştiinţă afacerile autohtone, iar statul, strâns cu uşa, trebuie să facă ceva pentru susţinerea creditării şi, implicit, a economiei româneşti. Statul român a făcut deja acest efort financiar prin capitalizarea CEC Bank. În paralel, eşecul turneului în ţările europene ale Europei de Est al ministrului austriac de finanţe Josef Pröll le-a arătat calea ce trebuiau să o urmeze - dacă mai trebuia să le arate cineva o cale -, şi anume că acţionarii majoritari trebuie să se implice activ în rezolvarea situaţiei, iar în ultimă instanţă chiar statul austriac, care trebuie să fie, de fapt, susţinătorul acestor bănci în situaţii de criză. Întrebarea se pune însă: oare băncile şi, implicit, statul austriac nu se implică efectiv din dorinţa de a lăsa greul pe alte state sau, pur şi simplu, sunt conştienţi că implicarea financiară ar dovedi că s-au întins mai mult decât îi ţine plapuma, iar susţinerea din bugetul propriu, prin măsuri anticriză şi finanţări ale băncilor ar duce la falimentarea propriei vistierii, oricum afectată de criză?! Nu am fost şi nu sunt un militant al naţionalismului acerb, însă nu mi se pare normal ca, în vremuri bune, cu toţii să vină să se înfrupte, iar când apar problemele, să rămâi doar cu ai tăi şi să te lupţi cu ele. Vorba proverbului din bătrâni: "La plăcinte înainte, la război înapoi!" Ceea ce se întâmplă acum pe piaţa bancară din România trebuie să reprezinte un exemplu de luat în calcul la următoarele privatizări. De acum ar trebui să fim mult mai circumspecţi la viitoarele privatizări, să fim foarte atenţi cui vindem, ce vindem, în ce condiţii şi, mai ales, cu ce preţ pe termen lung. Asta, de perspectivă, însă acum, în viitorul imediat, trebuie să găsim soluţii pentru a ne asigura că băncile-mamă nu îşi vor lăsa subsidiarele fără sursele de finanţare, pentru că oriunde în lumea aceasta producţia are în principal nevoie de creditare. Trebuie să ne asigurăm că sursele de finanţare atrase de la banca-mamă, scadente în 2009, au probabilitatea de a li se prelungi scadenţa şi în 2010. Băncile ar putea participa la finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte mari de investiţii în infrastructură, iar sarcina noastră, a tuturor, este de a le convinge să facă acest lucru. Atât domnul preşedinte Băsescu, cât şi domnul preşedinte Geoană au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra acestui aspect, dar cred că este de datoria noastră - vorbesc despre senatori şi deputaţi - să luăm atitudine. Vă mulţumesc. | |
|
13. | : Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor Eu, Başa Petru, în calitate de senator ales în Circumscripţia electorală nr. 28, Mures, Colegiul uninominal nr. 3, "Jur credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Domnul senator semnează jurământul şi îl predă preşedintelui decan de vârstă, domnul Sergiu-Florin Nicolaescu, care îi înmânează insigna de senator) |
|
Date de contact
Declarații
13 Feb 2013
| : Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Grupul parlamentar de prietenie cu Africa de Sud: Frătean Petru-Alexandru, Silistru Doina. Grupul parlament... |
07 Feb 2013
| : Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Pornind de la realităţile cu care Guvernul Ponta s-a confruntat la preluarea mandatului, anul trecut, în luna mai, realităţi dure, legate de... |
07 Feb 2013
| : Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD de la Senat pentru Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Avem trei locuri: doamna senator Fi... |
21 Dec 2012
| : Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD din Senat sunt următoarele: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlul... |
14 Dec 2011
| : Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Mai încercăm încă o dată şi vă propunem să introducem un nou articol, art. 181. S-au menţionat două forme aici, poate că sunteţi de acord... |
Alte legături
| |