Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Alexandru CordoÈ™, candidat S Cluj alegeri 2016
Alexandru CordoÈ™
 > Sumar  > DeclaraÈ›ii
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
11.
: Domnule preşedinte, Credeam că unii colegi care fac parte din Comisia economică, industrii şi servicii au tranşat subiectul la momentul respectiv. Nu înţeleg de ce trebuie să mai ieşim şi, încă o dată, să mai accentuăm acest subiect. În ceea ce priveşte preţul la serviciile turistice, atâta timp cât costurile privind energia electrică, utilităţile şi alte componente care intră în preţul pe care îl oferă turistului sunt mari în comparaţie cu alte state, este clar că preţul nostru va fi mai mare comparativ cu Bulgaria, cu Turcia şi cu altele. Pe de altă parte, atunci când se ia o iniţiativă care demarează un proces sau generează schimbarea unei direcţii în procesul economic, toată lumea sare pe microfon - de ce? cum? -, fără să se gândească că unii au avut patru ani în faţă pentru a determina aceste direcţii. Vreau să reamintesc unor colegi că am avut, în cei patru ani pe care i-am parcurs în spate, două creşteri economice: atunci când unii cetăţeni s-au dus la căpşuni - aceasta a fost prima creştere - şi atunci când am trimis fierul vechi, vechi sau mai puţin vechi, în afară - asta a fost a doua creştere. Eu i-aş întreba pe colegi un lucru: dacă nu începem cu turismul, care ramură economică ar trebui să o avem în faţă şi să o dezvoltăm, siderurgia, electronica, construcţiile de maşini? Care? Turismul ne este la îndemână, turismul pentru care această măsură încearcă să nu mai trimită turiştii noştri, cetăţenii noştri, în afară, ci să-i reţină aici, în ţară. Toate măsurile care sunt făcute de acest Guvern pentru a îndrepta nişte lucruri pe care alţii le-au gândit poate înainte, dar nu le-au pus în practică, sunt acum înfierate şi prezentate ca lipsite de importanţă şi, mai ales, deficitare către bugetul de stat. Susţin acest proiect de lege şi îi rog pe colegii care au fost împotriva acestei acţiuni să se gândească la faptul că integrarea în Europa înseamnă şi experienţa culeasă din alte state şi, având în vedere Italia, Franţa, Ungaria, Polonia, care au aceste demersuri făcute, înseamnă că trebuie să ne dea ceva de gândit. Vă mulţumesc.
25 Mar 2009  Sursa: stenograme parlament
12.
: Domnule preÅŸedinte, StimaÅ£i colegi, Doresc să vă supun atenÅ£iei o declaraÅ£ie cu titlul "Băncile străine ucid întreprinderile mici ÅŸi mijlocii româneÅŸti". ÃŽn următoarea declaraÅ£ie politică voi face referire la problema gravă cu care se confruntă în această perioadă investitorii din România, problemă care va avea repercusiuni negative asupra întregii economii: mă refer aici la criza creditelor. Asistăm astăzi la situaÅ£ia în care întreaga zonă privată, ÅŸi nu numai, se confruntă cu deficite de finanÅ£are, ÅŸi aceasta întrucât băncile-mamă nu-ÅŸi duc la îndeplinire obligaÅ£iile asumate în urma procesului de privatizare. ÃŽn ultimele luni, nu am mai auzit de la niciun om de afaceri să-i fie acceptată solicitarea de credit sau linia de credit. Mai mult decât atât, băncile cu cotă mai mică de piaţă au retras, fără comentarii sau negocieri, liniile acordate în 2008. Persoane juridice din România constată de câteva săptămâni că băncile care au subsidiare la noi, în special băncile austriece, se feresc să mai dea credite, căutând fel de fel de pretexte: că solicitantul nu are o situaÅ£ie financiară stabilă, că normele BNR sunt prea dure, iar în final clientul trebuie să mai aÅŸtepte. Pretextele sunt diverse, dar finalitatea este una singură: îngrădirea accesului la creditare. Fără aceste credite însă, toate sferele economiei au de suferit: de la imobiliare la industria textilă, la industria electrică, la industria producătoare de maÅŸini, de bunuri de larg consum etc., ceea ce se repercutează asupra numărului de salariaÅ£i, în primul rând. Se refuză creditarea ÅŸi către societăţi puternice, profitabile. Un exemplu de la mine din judeÅ£: SC "Locativ" - SA, o firmă fără probleme, care are ca acÅ£ionar Consiliul Local Târgu-MureÅŸ, s-a înscris pentru un credit de 1,5 milioane de lei. Nicio bancă nu a răspuns solicitării de creditare, ÅŸi aceasta în condiÅ£iile în care profitul lunar al societăţii respective depăşeÅŸte 50.000 de lei, adică 500 de milioane de lei vechi. Eligibili, cu proprietăţi, cu flux la încasări, cu apartamente de vânzare, cu profit ÅŸi totuÅŸi fără finanÅ£are. ÃŽntreruperea finanţărilor nu afectează numai întreprinzătorul în cauză, ci un lanÅ£ întreg al economiei româneÅŸti. Este inadmisibil ca băncile-mamă să aÅŸtepte ca statul român să le fie tutore, să se împrumute pentru a le substitui obligaÅ£iile lor de finanÅ£are a economiei româneÅŸti. Aceste împrumuturi au costuri pe care nu este normal să le suportăm cu toÅ£ii, în timp ce băncile realizează repatrieri de profituri ÅŸi îşi întăresc sediile centrale. România are acum nevoie de fonduri pentru lucrări de infrastructură, învăţământ, sănătate, cercetare, pentru acordarea asigurărilor sociale de stat, ÅŸi nu pentru compensarea ÅŸi susÅ£inerea unor bănci din diferite state, care oricum s-au bucurat în momentul privatizării, dar nu au dat dovadă de respect ulterior. Scăderea profitului unor bănci nu trebuie să fie suportată sau să aibă repercusiuni asupra economiei româneÅŸti. Niciun contract de privatizare nu are astfel de clauze. Chiar dacă în ultima perioadă, spre exemplu, acÅ£iunile Erste Bank ÅŸi Raiffeisen au înregistrat scăderi la Bursa din Viena, acest lucru nu trebuie să ne afecteze pe noi ÅŸi nu este normal ca statul român să susÅ£ină băncile private. Este suficient că am aprobat capitalizarea CEC Bank cu 900 de milioane de lei, bani cu care se puteau realiza ÅŸi alte lucrări în situaÅ£ia în care nu apărea această criză a creditelor generată de băncile comerciale. Băncile străine, în aceste momente de criză, ucid cu bună ÅŸtiinţă afacerile autohtone, iar statul, strâns cu uÅŸa, trebuie să facă ceva pentru susÅ£inerea creditării ÅŸi, implicit, a economiei româneÅŸti. Statul român a făcut deja acest efort financiar prin capitalizarea CEC Bank. ÃŽn paralel, eÅŸecul turneului în ţările europene ale Europei de Est al ministrului austriac de finanÅ£e Josef PrÃll le-a arătat calea ce trebuiau să o urmeze - dacă mai trebuia să le arate cineva o cale -, ÅŸi anume că acÅ£ionarii majoritari trebuie să se implice activ în rezolvarea situaÅ£iei, iar în ultimă instanţă chiar statul austriac, care trebuie să fie, de fapt, susÅ£inătorul acestor bănci în situaÅ£ii de criză. ÃŽntrebarea se pune însă: oare băncile ÅŸi, implicit, statul austriac nu se implică efectiv din dorinÅ£a de a lăsa greul pe alte state sau, pur ÅŸi simplu, sunt conÅŸtienÅ£i că implicarea financiară ar dovedi că s-au întins mai mult decât îi Å£ine plapuma, iar susÅ£inerea din bugetul propriu, prin măsuri anticriză ÅŸi finanţări ale băncilor ar duce la falimentarea propriei vistierii, oricum afectată de criză?! Nu am fost ÅŸi nu sunt un militant al naÅ£ionalismului acerb, însă nu mi se pare normal ca, în vremuri bune, cu toÅ£ii să vină să se înfrupte, iar când apar problemele, să rămâi doar cu ai tăi ÅŸi să te lupÅ£i cu ele. Vorba proverbului din bătrâni: "La plăcinte înainte, la război înapoi!" Ceea ce se întâmplă acum pe piaÅ£a bancară din România trebuie să reprezinte un exemplu de luat în calcul la următoarele privatizări. De acum ar trebui să fim mult mai circumspecÅ£i la viitoarele privatizări, să fim foarte atenÅ£i cui vindem, ce vindem, în ce condiÅ£ii ÅŸi, mai ales, cu ce preÅ£ pe termen lung. Asta, de perspectivă, însă acum, în viitorul imediat, trebuie să găsim soluÅ£ii pentru a ne asigura că băncile-mamă nu îşi vor lăsa subsidiarele fără sursele de finanÅ£are, pentru că oriunde în lumea aceasta producÅ£ia are în principal nevoie de creditare. Trebuie să ne asigurăm că sursele de finanÅ£are atrase de la banca-mamă, scadente în 2009, au probabilitatea de a li se prelungi scadenÅ£a ÅŸi în 2010. Băncile ar putea participa la finanÅ£area sau cofinanÅ£area unor proiecte mari de investiÅ£ii în infrastructură, iar sarcina noastră, a tuturor, este de a le convinge să facă acest lucru. Atât domnul preÅŸedinte Băsescu, cât ÅŸi domnul preÅŸedinte Geoană au atras atenÅ£ia în nenumărate rânduri asupra acestui aspect, dar cred că este de datoria noastră - vorbesc despre senatori ÅŸi deputaÅ£i - să luăm atitudine. Vă mulÅ£umesc.
23 Feb 2009  Sursa: stenograme parlament
13.
: Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor Eu, Başa Petru, în calitate de senator ales în Circumscripţia electorală nr. 28, Mures, Colegiul uninominal nr. 3, "Jur credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Domnul senator semnează jurământul şi îl predă preşedintelui decan de vârstă, domnul Sergiu-Florin Nicolaescu, care îi înmânează insigna de senator)
19 Dec 2008  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Cordos Alexandru”

Lasa un comentariu

Date de contact
Florești: str. Eroilor nr. 15
Câmpia Turzii: str. 1 Decembrie 1918 nr. 62
Turda, Str. Libertății nr.9, jud. Cluj
Huedin, str.Horea nr.1
Birouri parlamentare: Cluj-Napoca, Str. Eroilor nr.2
(021)312.03.78
Flux RSS   DeclaraÈ›ii
13 Feb
2013
: Vă mulÅ£umesc, domnule preÅŸedinte. Din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Grupul parlamentar de prietenie cu Africa de Sud: Frătean Petru-Alexandru, Silistru Doina. Grupul parlament... 
07 Feb
2013
: MulÅ£umesc, domnule preÅŸedinte. StimaÅ£i colegi, Pornind de la realităţile cu care Guvernul Ponta s-a confruntat la preluarea mandatului, anul trecut, în luna mai, realităţi dure, legate de... 
07 Feb
2013
: MulÅ£umesc, domnule preÅŸedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD de la Senat pentru Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Avem trei locuri: doamna senator Fi... 
21 Dec
2012
: MulÅ£umesc, domnule preÅŸedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD din Senat sunt următoarele: Comisia comună permanentă a Camerei DeputaÅ£ilor ÅŸi Senatului pentru exercitarea controlul... 
14 Dec
2011
: MulÅ£umesc, doamna preÅŸedinte de ÅŸedinţă. Mai încercăm încă o dată ÅŸi vă propunem să introducem un nou articol, art. 181. S-au menÅ£ionat două forme aici, poate că sunteÅ£i de acord... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.