Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Adrian Daniel Morariu, candidat D Cluj alegeri 2016
Adrian Daniel Morariu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimate colege şi stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Ziua copilului, între sărbătoare şi realitate". Este bine cunoscut faptul data de 1 iunie din fiecare an este dedicată copiilor din lumea întreagă. Această zi este o zi specială pentru fiecare copil din lume, iar multe instituţii o sărbătoresc în diferite moduri, fiind menţionată pentru prima dată la Geneva, în august 1925, când, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, 54 de ţări din întreaga lume au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Multe guverne au introdus, după acest eveniment, Ziua Copilului. Astfel, foarte mulţi oameni au ocazia se bucure de această zi alături de copiii lor, iar tot mai multe publicaţii au avut, de-a lungul timpului, diferite articole care sărbătoreau 1 iunie şi în care le mulţumeau celor mici pentru le făceau viaţa mai frumoasă părinţilor, însă fără relateze în detaliu despre cum sărbătoresc această zi copiii din centrele de plasament. Astfel, trebuie găsim răspunsuri la o serie de întrebări. Cum este mediul în care trăiesc copiii din centrele de plasament? Care sunt şansele pentru ca ei evolueze într-un astfel de mediu? Cum se simt ei şi care o fie traseul lor personal şi profesional? Un recent sondaj efectuat la nivelul Uniunii Europene situează din nou ţara noastră pe unul dintre locurile codaşe, de data aceasta privind procesele de reintegrare a copiilor în familiile biologice, de simplificare a procedurilor de adopţie, numărând doar 800 de adopţii pe an, deşi avem peste 55.000 de copii abandonaţi. Din acest motiv, este foarte important ne implicăm mai mult pentru a pune în practică procesele de reintegrare, simplificând în acelaşi timp procedurile de adopţie. Personal angajez susţin astfel de proiecte şi propun amendamentele cuvenite, înţelegând pe deplin semnificaţia proverbului "Copilăria arată omul, după cum dimineaţa arată ziua". mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
06 Jun 2018  Sursa: stenograme parlament
2.
: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Ziua Europei - între festivităţi şi realităţi". De ce oare sărbătorim Ziua Europei la aceeaşi dată cu Ziua Victoriei împotriva hitlerismului? Răspunsul stă chiar în această coincidenţă: la 9 mai 1945 s-a pus capăt celui mai mare prăpăd continental, se încheia un apogeu al urii şi distrugerii, creându-se speranţa de pace şi unitate. Războaie au cunoscut toate continentele, cu excepţia, deocamdată, a Antarcticii. Dar nicăieri pe planetă conflagraţiile nu au fost atât de pregnant determinate de alternativa unitate-dezbinare la scară continentală. În 1945 părea dezbinarea nu-şi va mai arăta colţii, domnea încrederea în unitate. Pe această încredere s-a clădit Uniunea Europeană. Este oare acest edificiu solid şi indestructibil? Cred în fiecare an sărbătorirea Zilei Europei nu ar trebui strălucească numai prin festivităţi şi recepţii. Ar trebui privim spre anul european încheiat şi vedem cu luciditate şi responsabilitate care este trendul - spre unitate ori spre dezbinare? Ca deputat al ucrainenilor din România, declar sincer nu am motive de linişte. Şi în ţara noastră de origine, şi în patria noastră de adopţie, dar şi pe continent se înmulţesc semnele dezbinării. Dacă nu le vom acorda atenţie, s-ar putea ca peste nu mulţi ani nu mai avem ce sărbători. mulţumesc. Deputat, Nicolae-Miroslav Petreţchi.
09 May 2018  Sursa: stenograme parlament
3.
: ... Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Domnia Sa a privit cu interes un memoriu privind situaţia transportului public în judeţele de graniţă, cu probleme concrete din Maramureş şi Tulcea. Nici înainte, nici după schimbarea Guvernului nu am primit niciun răspuns. Este şi aceasta o dovadă pentru situaţia schimbarea demnitarilor şterge responsabilitatea pentru problemele deja cunoscute, reluându-se totul de la capăt, într-un perpetuum mobile al lipsei de răspundere. Aştept răspuns, în conformitate cu prevederile art. 201-203 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
05 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
4.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelare adresată doamnei Viorica-Vasilica Dăncilă, prim-ministru. Obiectul interpelării - "Starea de delăsare generală şi de iresponsabilitate constantă devenită caracteristică în activitatea mai multor ministere şi în mod special a Ministerului Transporturilor". Stimată doamnă prim-ministru, Debutul noii echipe guvernamentale a coincis cu deraierea trenului de cisterne în zona Balota, care a întrerupt pentru 15 ore şi 15 minute circulaţia pe importanta magistrală feroviară Bucureşti-Timişoara. A fost al cincilea accident de cale ferată survenit exact în aceeaşi zonă şi, din câte suntem informaţi, din aceeaşi cauză: starea deplorabilă a căii de rulare, precaritatea reparaţiilor făcute anterior. Rezultă nu ne aflăm în faţa unui eveniment grav, dar izolat, ci în faţa simptomelor unei boli de sistem: dispariţia oricărui simţ al responsabilităţii în cadrul companiei care se ocupă de infrastructura feroviară. Nu este vorba însă numai de o companie, ci de întregul departament de căi ferate. semnalez un alt simptom de indolenţă din compania transport de călători. Unele trenuri internaţionale au în compunere vagoane străine, cu o altă compartimentare şi alt număr de locuri decât vagoanele CFR. Spre exemplu, vagoanele căilor ferate maghiare de clasa a doua au cu câte 22 de locuri mai puţin. Se ştie emiterea biletelor de călătorie se face computerizat, ceea ce ar trebui asigure rigoarea. Totuşi, zi de zi, pentru aceste vagoane se emit computerizat câte 22 de bilete peste locurile existente. Nimeni nu adaptează softul. Dar starea de nepăsare totală se întâlneşte şi în celelalte departamente. Pentru cei care administrează drumurile naţionale este deja antologică prăbuşirea unui segment din autostrada Sibiu-Sebeş. A răspuns cineva? A plătit cineva? Starea de indisciplină din Departamentul transporturilor aeriene s-a văzut cu mai multe prilejuri, ultimul fiind abandonarea pasagerilor cursei TAROM Bruxelles-Bucureşti. Se înţelege asemenea situaţii grave nu sunt limitate la durata unui mandat sau altul. Este un balast care se transmite de la un guvern la altul şi de la un mandat ministerial la altul, încât devine o boală a însuşi sistemului de a guverna. Pentru aceste motive facem această interpelare după instalarea noului Guvern, pentru a afla dacă are o politică pentru a se curma această transmitere de stil de muncă paralizant de la o perioadă la alta. Am mai citez o situaţie ilustrativă şi pentru stilul legăturilor premier-miniştri. La începutul lui decembrie 2017, în cadrul unei întâlniri de lucru iniţiate de fostul premier Mihai Tudose cu deputaţii...
05 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
5.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Ziua Naţională a României în actualul climat politic european". În calitate de cetăţeni loiali statului în care trăiesc şi muncesc, cei peste 50.000 etnici ucraineni din România întâmpină ziua naţională cu încredere în democraţie şi în parcursul european al ţării. Nu voi insista asupra semnificaţiilor istorice, voi spune doar reîntregirea statului român s-a produs la prăbuşirea unor imperii, în contextul afirmării mai largi a identităţilor etnice. Cum se prezintă starea continentului după un secol? Deşi imperii mai există în noi configuraţii, afirmarea identităţii etnice pare un bun câştigat. S-a format o conştiinţă europeană, bazată pe garantarea şi aplicarea drepturilor omului. Această nouă treaptă a civilizaţiei trebuie apărată, cum se spune, ca ochii din cap. Am fi nesăbuiţi dacă am considera valorile europene exprimate fidel şi în Constituţia României nu cunosc nicio primejdie. Dimpotrivă! Există pericole foarte actuale, şi aici numesc politica imperialistă şi politica populistă. Ele par antagonice, dar în realitate exprimă o frăţietate a răului îndreptată exact împotriva idealului multicultural european. Este un adevăr România nu a cunoscut în ultimul an emoţiile altor state în ceea ce priveşte ascensiunea partidelor şi ideologiilor populiste. Acesta nu e un motiv ne considerăm imuni la o asemenea epidemie. Retorica şovină poate renaşte oricând, mai ales în condiţii de insatisfacţie socială. De aceea trebuie monitorizăm atent chiar şi scânteile ocazionale de xenofobie sau de învrăjbire interetnică. Pentru mine, ca deputat al comunităţii etnice a ucrainenilor, mi s-ar părea o ipocrizie le trec cu vederea. Am dau un exemplu ce ar putea fi considerat mărunt, dar mărunte sunt şi seminţele din care ies buruienile de care nu mai scăpăm. De curând, Uniunea Ucrainenilor din România a încercat organizeze în localitatea Lunca la Tisa, judeţul Maramureş, obişnuita "întâlnire a fiilor satului", populaţia de acolo fiind compusă din etnici ucraineni în proporţie de 99,8%; era un prilej de afirmare a culturii şi tradiţiilor noastre. Primarul comunei de care aparţine satul nu a vrut nici măcar înregistreze cererea, fiind ameninţat inclusiv preotul parohiei nu cumva permită întrunirea fiilor satului în curtea bisericii. Oricât de neplăcute ar fi asemenea incidente, noi, ucrainenii din România, ştim facem distincţie între abuzurile izolate şi politica naţională a României, care este un exemplu pozitiv pe plan continental. În acelaşi timp, privim atent evoluţiile din zonă şi observăm infiltraţiile politicilor imperiale sunt orientate în primul rând spre subminarea bunei înţelegeri interetnice, tinzând spre provocarea de fricţiuni. Una este perspectiva populismului şovin în ţările consolidate statal, negativă şi ea, şi alta e perspectiva populismului şovin din ţările a căror unitate statală este subminată din afară. Iată de ce am considerat prilejul luminos al sărbătoririi Zilei Naţionale a României este compatibil şi cu o arătare sinceră a unui precedent periculos. La mulţi ani, România! La mulţi ani, democraţie! La mulţi ani, Uniune Europeană! Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
29 Nov 2017  Sursa: stenograme parlament
6.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, La data de 10 noiembrie se împlinesc 9 ani de la adoptarea Declaraţiei comune a Naţiunilor Unite în legătură cu Holodomorul - Marea Foamete din anii 1932-1933 în Ucraina. Parlamentul Ucrainei adoptase la 5 mai 2003 Rezoluţia prin care Holodomorul a fost declarat genocid. Ulterior Declaraţiei comune a Naţiunilor Unite, parlamentele mai multor ţări au adoptat rezoluţii similare. Se schiţează astfel o reparaţie istorică pentru marea tragedie care s-a abătut asupra unui întreg popor, constând în milioane de morţi de inaniţie sau din cauza epidemiilor asociate foametei, în circa 300.000 de deportaţi, 4.880 condamnaţi la moarte şi executaţi numai până la 5 ianuarie 1933, alţi 74.180 întemniţaţi până la aceeaşi dată. Iată câteva argumente care demonstrează esenţa de genocid a Holodomorului. Cum se comportă un stat normal când cetăţenii săi sunt loviţi de o calamitate? Încearcă le atenueze suferinţele, îi ajute pe năpăstuiţi. Dacă le pier bunurile, se aduc alimente, se apelează la solidaritatea internaţională, se dau scutiri pentru obligaţiile împovărătoare. Cum a reacţionat statul sovietic ? Nu numai nu a adus ajutoare, dar a introdus permisele de circulaţie ispolkom, care făceau imposibile aşa-numitele "călătorii pentru pâine". Nu numai nu a slăbit povara dărilor, dar a menţinut cotele obligatorii la nivelul şi aşa ridicat al anilor anteriori, înăsprind la maximum campaniile de scotocire a gospodăriilor ţărăneşti şi de preluare până şi a grânelor de sămânţă. "Ajutoarele" au fost de genul directivei secrete din 9 noiembrie 1933 care asmuţea organele de securitate, şi până atunci sângeroase, împotriva ţăranilor. La 7 august 1932 a fost adoptat un decret care introducea pedeapsa cu moartea, inclusiv pentru tăinuirea micilor provizii, chiar şi a celor pentru supravieţuirea copiilor. Orice stat normal adoptă în situaţii excepţionale măsuri de minimă protecţie a persoanelor grav defavorizate. Statul sovietic a redistribuit hrana minimă, la limita supravieţuirii, din spitale luând de la bolnavii grav şi foarte grav şi suplimentând porţiile celor care puteau fi recuperaţi pentru muncă. Marea Foamete a fost completată metodic cu o meticuloasă şi crudă politică de ştergere a identităţii naţionale, constând în arestări, deportări, compromiterea fruntaşilor satelor, a intelectualilor de marcă, suprimarea clerului, sufocarea până la extincţie a aşa-ziselor "sate reproductive". Cu un cinism bine ţintit, autorităţile sovietice au pus foametea şi consecinţele ei pe seama... naţionaliştilor. S-a ordonat "deculacizarea", adică stârpirea elitelor satelor. Iar la Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Ucrainean, secretarul general al partidului a declarat triumfător: "1933 a fost anul înfrângerii contrarevoluţiei ucrainene". Încercarea de ştergere a identităţii unei etnii înseamnă genocid. A întârzia recunoaşterea unui genocid înseamnă o prelungire şi până în prezent a efectului acestuia asupra identităţii etniei care i-a fost victimă. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
31 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
7.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Peste o zi, la 5 octombrie, suntem chemaţi celebrăm Ziua mondială a educaţiei. Cinstit vorbind, ne-am obişnuit, ne-am prea obişnuit cu zilele declarate mondiale pentru tot felul de preocupări. Ar fi scandalos nu existe ocazii de remarcat valorile maxime pentru existenţa omenirii civilizate, cum ar fi sănătatea, dreptatea, libertatea şi, bineînţeles, educaţia. Dar niciodată sintagma, ca atare, nu s-a arătat atât de potrivită. Niciodată alăturarea cuvintelor mondial şi educaţie nu a părut atât de inspirată. Da, educaţia, activitate focalizată pe individ şi asigurată de comunitatea din care face parte, are cu adevărat şi o dimensiune mondială nu numai ca deziderat al întregii umanităţi, nu numai ca o condiţie a progresului general. Educaţia se dovedeşte a fi mondială şi prin conexiunile ei cu frăţietatea popoarelor, cu buna vecinătate, cu politica internă şi externă, cu pacea. Exact în aceste zile urmărim cu îngândurare o anumită răcire a relaţiilor cu o ţară vecină, prietenă, aliată şi parteneră, în parcursul comun în orientările internaţionale. Tema? Educaţia. În calitate de cetăţean român de etnie ucraineană nu pot fi decât întristat de aceste asperităţi. Noi, membrii comunităţii etnice a ucrainenilor din România, suntem cei mai nefericiţi de aceste neînţelegeri dintre ţara în care trăim şi ţara de origine. Mărirea tensiunilor ne-ar crea, în primul rând nouă, o situaţie dificilă. Ca deputat ce reprezintă minoritatea ucrainenilor din România, am participat la diferite formule de negocieri, în jurul situaţiei create. Am făcut şi voi continua fac acest lucru, cu spirit civic şi responsabilitate faţă de cei care m-au ales. Pronunţându- ferm pentru exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă al românilor din Ucraina, apăr, totodată, şi exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă a ucrainenilor din România. simt deci în măsură afirm: Ziua mondială a educaţiei trebuie marcată nu numai prin alocuţiuni abstracte sau momente festive, ci şi ca un prilej de analiză a modului în care se manifestă în anul respectiv dimensiunile, implicaţiile şi consecinţele geopolitice, adică mondiale, ale educaţiei. Da, şi de educaţie, ca o activitate, nu ca rezultat, depind buna înţelegere şi conlucrarea între state, mai ales între cele vecine şi aliate. Fie ca, folosind Ziua mondială a educaţiei, cei direct implicaţi în rezolvarea neînţelegerilor apărute facă un efort suplimentar spre reintrarea în normalitate, pentru binele popoarelor român şi ucrainean, pentru binele păcii! Cu stimă, deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
04 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
8.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice este ceea ce putem numi "Discriminarea spontană". Înţeleg prin "discriminarea spontană" acele manifestări, soluţii, abordări, mai mult sau mai puţin voluntare, al căror autor - refer la demnitari şi funcţionari publici - nu conştientizează încalcă principiul sacrosant al egalităţii în drepturi sau acceptă aceasta cu superficialitate. Vreau fiu bine înţeles - în România nu există un asemenea climat discriminator. Temelia Constituţiei, mentalitatea politică, mentalul colectiv sunt explicit şi ferm în favoarea egalităţii. Discriminarea pe care am numit-o "spontană" provine din alte defecte de construcţie şi cultură instituţională, cum ar fi birocratismul, lipsa de profesionalism, acumularea în timp a unor carenţe, pragmatismul bugetar rău înţeles şi altele. M-am decis fac această declaraţie politică, observând sindromul "discriminării spontane" se manifestă inclusiv la cei la care ne-am aştepta cel mai puţin ignore Constituţia. Intenţiile pentru aşa-zisele legi ale justiţiei au stârnit multe dezbateri. Unele idei par înţelepte, altele par politicianiste. Nu este momentul le comentez. Dar una dintre propuneri transcende frapant principiile Constituţiei - accesul în magistratură înceapă la 30 de ani. Oare cum putem ne aşteptăm de la cei care trebuie aibă în sânge Legea fundamentală, păstreze şi în vis principiile acesteia, ignore cu atâta nonşalanţă ultracunoscutul articol 16, coroborat cu cunoscutul articol 53 din Constituţia României?! Vorbesc, în primul rând, ca deputat tânăr. Am candidat pentru Parlament atras de nenumăratele declaraţii despre înnoirea clasei politice. fie acestea numai vorbe goale?! Ar trebui fi observat avântul maxim al devotamentului faţă de profesia de care are atâta nevoie şi autoritatea judecătorească se manifestă la 23-25 de ani. Momentul terminării studiilor este cel al idealurilor morale şi sociale cele mai curate. Sunt consideraţi absolvenţii insuficient pregătiţi? Perfecţionaţi învăţământul! Consideră nu au suficientă experienţă de viaţă? Creaţi un echilibru de vârste şi un echilibru deontologic în lumea judecătorească. La 30-33 de ani, cum preconizează unii, un absolvent de drept ori nu a reuşit în altă carieră şi atunci de ce fie preferat ca judecător, ori a reuşit, şi atunci se ridică suspiciunea are alte motive decât cariera. Aveţi încredere în tineri, iar dacă aveţi concepţii gerontocratice, respectaţi Constituţia României! Nu creaţi discriminări nici în mod deliberat, nici în mod spontan! Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
19 Sep 2017  Sursa: stenograme parlament
9.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Peste două zile comemorăm Ziua Eroilor. În toată ţara vor avea loc ceremonii emoţionante întru pomenirea celor căzuţi eroic în războaie. Aşa se scrie istoria: cu sânge. Dar în egală măsură istoria se scrie şi cu lacrimi. Lacrimile nu au culoare şi trec mai puţin observate. Din fericire, generaţia mea nu a cunoscut ororile războiului, dar am aflat multe despre viaţa şi mentalitatea satului patriarhal. Odată cu durerea adusă prin vestea fatală, începea neînchipuitul şir de încercări pentru văduve şi orfani. Cred odată cu cinstirea celor care au făcut jertfa supremă se cuvine ne gândim şi la cei rămaşi ducă greul vieţii în familiile lor. A rămâne văduvă în satul tradiţional, cu copiii pe cap, cu pământ de muncit, cu vite de crescut şi cu onoarea de păstrat a însemnat în egală măsură eroism. Moartea vine într-o clipă, viaţa grea a văduvelor şi orfanilor a ţinut ani şi ani. În această lună a fost promulgată Legea care sporeşte indemnizaţia pentru văduve. ne preocupe respectarea ei. nu o considerăm ca limită finală. Pe măsură ce se împuţinează numărul beneficiarelor acestui modest ajutor, sporesc şi nevoile lor, prin povara anilor. Astfel vom întregi respectul faţă de amintirea eroilor căzuţi în luptă, cu respectul faţă de urmaşele şi urmaşii lor, sortiţi lupte eroic pentru a trăi. mulţumesc.
23 May 2017  Sursa: stenograme parlament
10.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Subiectul interpelării: "Scăderea numărului de elevi care învaţă în limbile minoritare materne". Stimate domnule ministru, Se constată o scădere a numărului de elevi care învaţă în limba maternă. Înţelegem această scădere este un rezultat al tendinţelor demografice, afectând întreaga populaţie şcolară. Totuşi, în cazul învăţământului în limbile minoritare, tendinţa pare fie mai puternică şi se datoreze şi unor factori subiectivi. De aceea, doresc cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete: Dacă datele ministerului pe care îl conduceţi confirmă tendinţa mai accentuată de scădere a numărului de elevi care învaţă în limbile minorităţilor naţionale recunoscute prin lege; Care este dinamica editării manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale; Care este gradul de acoperire cu personal didactic din profilul amintit; Dacă reprezentarea minorităţilor naţionale în organele administrative de specialitate - minister, inspectorate - are în vedere ponderea populaţiei de o anumită origine etnică sau e orientată după alte criterii şi dacă în această privinţă au survenit modificări în cadrul normativ în ultimii 5 ani: Ce programe, măsuri sau alte activităţi iniţiază ministerul în domeniul arătat. rog dispuneţi ca răspunsul -mi parvină în scris. Cu deosebită consideraţie, Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Uniunea Ucrainenilor din România.
15 May 2017  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Adrian Daniel Morariu”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.