: Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, În opinia mea, această declaraţie este mai mult decât binevenită, pentru că răspunsul şi poziţia Parlamentului României trebuie să fie ferme şi trebuie să fie cunoscute atât în interiorul, cât şi în exteriorul ţării. Inutil să vă spun că dosarul este unul de o complexitate maximă şi va rămâne şi pentru următoarele luni, astfel încât poziţia pe care dumneavoastră şi noi o vom adopta trebuie să fie una care să exprime mai puţin poziţiile noastre partinice, dar să exprime poziţia noastră naţională. Am avut plăcerea, cum deja s-a spus aici, de a participa la o discuţie binevenită şi consistentă cu membrii Comisiilor pentru politică externă, am avut plăcerea de a avea acolo pe cei care astăzi au luat cuvântul aici, fie că este vorba de domnul Geoană, de domnul Glăvan, pe domnul Radu Câmpeanu îl văd, doamna Petrescu a fost, de asemenea, în sală, drept pentru care vă încurajez în găsirea unui numitor comun. Cred, mai curând, că trebuie să fie un document clar, care să nu evite problemele pe care doamna Petrescu le-a pus în discuţie, dar, în acelaşi timp, să aibă formula diplomatică pe care o propunea, în varianta dânsului, domnul Geoană. Este vorba, evident, despre dorinţa noastră ca dreptul internaţional în vigoare să fie respectat, este vorba de poziţia noastră constantă, aceea de a susţine, repet, susţine drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dar nu drepturile colective ale minorităţilor, şi îi rog pe toţi cei interesaţi să surprindă diferenţa dintre cele două sintagme, şi, în fine, să înţelegem că asupra României, până în acest moment, nu s-au făcut presiuni. Nu ne aflăm într-o minoritate de blocaj la nivelul Uniunii Europene. Suntem parte dintr-o dezbatere care încă va mai continua câteva luni de zile. Şi suntem, mai ales, unitari cu celelalte state ale Uniunii Europene în privinţa misiunii europene, prezenţei unei misiuni europene PESA în zonă, de asemenea, a unei cooperări civile şi, în fine, al treilea palier, acela pe care iarăşi îl susţinem în comun acord cu Uniunea Europeană, anume perspectivele europene pentru întreaga regiune. Nu numai pentru Kosovo, nu numai pentru o zonă, o provincie, pentru Serbia, dar şi pentru zona Balcanilor de Vest în ansamblu. Prezenţa noastră în această misiune europeană atunci când se va produce, într-adevăr trebuie să fie pe baze juridice foarte ferme. Deci, vă asigur, stimaţi colegi, că nu este vorba de o aventură, nu este vorba de implicarea ţării noastre într-o expediţie undeva într-o zonă pe care mulţi dintre noi n-au cunoscut-o decât din cărţi sau din manuale de istorie - este drept că istoria este una complicată -, dar vă asigur că dorinţa noastră este ca această misiune europeană, la care România este dispusă să participe, asumându-ne datoria pe care o avem, va fi făcută şi trebuie să fie făcută pe baze juridice ferme. Vă mulţumesc şi, în continuare, vă rog să luaţi în calcul un discurs diplomatic, dar ferm în acelaşi timp, pentru că la nivel european poziţia României este cunoscută şi, mai mult decât atât, cred eu că este şi înţeleasă. Orice intenţie de singularizare nu reprezintă realitatea. Dosarul Kosovo este în discuţie şi România, pe baza datelor din acest moment, vă aduc aminte suntem într-o realitate ce se poate încă schimba, cel puţin teoretic, pe baza datelor din acest moment, România nu va recunoaşte o eventuală declarare a independenţei unilaterale sau controlate din partea provinciei Kosovo. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)