: Domnilor preşedinţi, Domnule viceprim-ministru, Domnilor miniştri, Dragi colegi, Apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană impune redefinirea şi adaptarea permanentă a Strategiei Naţionale de Apărare, stabilirea căilor şi modalităţilor specifice de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi corelarea acestora cu strategiile sectoriale şi resursele ţării. După 11 ani în NATO şi 7 ani în Uniunea Europeană, România este unul din cele 28 de state ale alianţei, credibil, eficient şi apărat. În conformitate cu Constituţia ţării, cu Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, modificată şi completată în Parlament acum câteva săptămâni şi retrimisă la promulgare, Preşedintele României prezintă în Parlament Strategia Naţională de Apărare, document fundamental al planificării apărării la nivel naţional, alături de Programul de guvernare. Este pentru prima oară când Preşedintele României supune aprobării Parlamentului această strategie în termenul legal, conform prerogativelor constituţionale. Dezbatem astăzi Strategia Naţională de Apărare conştienţi de necesitatea şi oportunitatea acestui demers, în condiţiile unui consens politic naţional, pe care îl solicităm tuturor parlamentarilor români. Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare poate fi apreciat ca fiind un document programatic esenţial şi cuprinzător, care defineşte concepte, valori, principii, interese, obiective, ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, direcţii de acţiune şi modalităţi de lucru. Strategia Naţională de Apărare prezentată de Preşedintele României este un document corect politic, succint şi general, judicios şi sintetic, care creionează principiile şi direcţiile de acţiune. Deosebit de important în acest document este însă faptul că el reliefează următoarele necesităţi: elaborarea şi adoptarea cât mai curând a unei mari strategii naţionale de apărare, extinsă şi pe perioada 2020 - 2025, aşa cum prevăd programele NATO, abordarea consensuală, integrată a celor trei politici implicate - externe, apărare, securitate naţională - şi, nu în ultimul rând, analiza exigentă a apărării, care să definească unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, cum şi cu ce efort financiar, pentru a putea stabili soluţiile şi modalităţile pentru atingerea obiectivelor asumate. Considerăm că este necesară continuarea procesului de elaborare şi definitivare a Strategiei Naţionale de Apărare pe măsură ce apar modificări ale mediului de securitate şi, bineînţeles, după aprobarea Strategiei Europene de Apărare şi Securitate, ce va fi aprobată zilele următoare la Bruxelles. Strategii... obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării urmează a fi definite în consens cu partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană şi ele vor constitui elemente de bază în elaborarea strategiilor, programelor şi planurilor sectoriale de activitate subsecventă. Uniunea Naţională pentru Progresul României, în frunte cu preşedintele său, vicepremierul Gabriel Oprea, a sprijinit întotdeauna politica de apărare şi securitate naţională în interesul naţional, a militat pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare. Aşa cum ne-am angajat în faţa preşedintelui ţării la consultările de la Cotroceni, parlamentarii UNPR vor vota fără excepţie Strategia Naţională de Apărare şi vor sprijini întregul efort naţional, legislativ şi guvernamental, de transpunere în faptă a acesteia. Vă mulţumesc. (Aplauze.)