: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur că sănătatea suscită, în sfârşit, un mare interes. N-o să intru foarte mult în detalii întrucât ele au fost în bună parte atacate, am să dau doar un singur exemplu, fiindcă într-adevăr s-a ajuns la multe aberaţii. Dau exemplu cu malpraxisul. Întreg sistemul juridic românesc funcţionează sub imperiul principiului de bază, principiul de nevinovăţie, prezumţie de nevinovăţie. Iată că în sănătate apare o încălcare a acestui principiu fiindcă un medic, în momentul în care este suspectat de malpraxis şi începe anchetarea lui de malpraxis, este automat condamnat şi suspendat din funcţie. Este absolut aberant, şi principiul legalităţii legislative şi respectării principiilor de drept este încălcat încă din start, şi colegii jurişti probabil că mă vor susţine în acest demers. Dar, repet, nu intru în detalii pentru că sunt multe detalii care creează probleme cu această ordonanţă. Problema de fond însă este cu totul alta. De ce am ajuns aici, în sistemul sanitar? Am ajuns fiindcă prin Legea nr.95, Legea sănătăţii, s-a creat o bulversare majoră a tot ce înseamnă sistemul sanitar românesc. Nu contest că acea lege, Legea sănătăţii, era o lege necesară, avem nevoie de ea. Din păcate, a fost făcută pe picior, a fost făcută în mare viteză, spre gloria efemeră a actualului ministru al sănătăţii. Rezultatele s-au văzut, sistemul sanitar merge din ce în ce mai prost, cu bani mai mulţi investiţi şi cu rezultate mai mici obţinute. Până şi ministrul sănătăţii, la ora actuală, şi-a dat seama că legea promovată de domnia sa este o lege şchioapă, o lege proastă, o lege cu deficienţe şi încearcă să o corecteze din mers. Cum? Prin această metodă pe care o vedeţi şi astăzi supusă aprobării şi dezbaterii plenului. Fiindcă actuala ordonanţă, în sine, aşa cum s-a arătat, este o ordonanţă acceptabilă, dar actuala ordonanţă are vreo douăzeci de rânduri. Legea care vă este supusă spre adoptare ca raport al Comisiei pentru sănătate are vreo şaizeci şi mai bine de paragrafe. De ce? Tocmai fiindcă se încearcă corectarea actualei legislaţii din sănătate nu prin intervenţia ministerului care refuză să-şi asumă responsabilitatea legislaţiei în sănătate, ci prin activitatea Comisiei pentru sănătate, care face într-adevăr un efort extraordinar şi felicit comisia din care fac parte, felicit pe preşedintele comisiei, profesorul Ifrim, pentru ceea ce reuşeşte să obţină. Dar nu poţi să cârpeşti la infinit un material prost. Acesta este motivul pentru care grupul nostru cere să se respecte procedura şi tehnica corectă legislativă. Adică, legea să fie retrasă, să fie căzută, Ministerul Sănătăţii să-şi facă datoria, să scoată o lege nouă, o ordonanţă nouă care să spună exact ce vrea, să gândească bine, să vină cu ea frumos în Parlament, aşa cum se face, Parlamentul să mai corecteze pe ici, pe colo, dar să nu inventeze o lege nouă, fiindcă Ministerul Sănătăţii nu a făcut-o, şi promitem ministrului sănătăţii că acea lege va trece. Dar, deocamdată, în forma actuală este o încălcare a practicii parlamentare să vii cu trei rânduri pentru ca în Comisia pentru sănătate să-ţi modifici legea de cinci ori, de zece ori. De aceea, grupul nostru va susţine respingerea actualei ordonanţe de urgenţă, nu retrimiterea în comisie, deşi, repet, comisia are competenţa să o corecteze, dar nu asta este procedura legislativă. Susţinem respingerea legii, iar Ministerul Sănătăţii să vină cu un proiect de lege corect, bine făcut şi bine gândit şi vom da toată expertiza, dacă cumva nu se pricepe cum să facă această lege. Vă mulţumesc.